Noul preşedinte al Colegiului Medicilor din România anunţă de la Suceava priorităţile: îmbunătăţirea relaţiei medic-pacient şi o altă poziţionare faţă de administratorii sistemului sanitar

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, a prezentat, vineri, la Suceava principalele obiective ale noii conduceri arătând că se doreşte reunirea celor doi poli ai medicilor de familie şi ai academismului în interiorul acestui for profesional , îmbunătăţirea relaţiei medic-pacient, dar şi adoptarea unei alte poziţionări faţă de administratorii sistemului sanitar, care să fie în folosul independenţei profesiei medicale.

Borcean a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă că actuala conducere a Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România a rezultat în urma unor alegeri anticipate, care au avut loc în data de 17 aprilie, mandatul acesteia urmând să se încheie în cursul lunii decembrie 2015, după care vor fi organizate noi alegeri.

El a spus că, pentru perioada acestui scurt mandat, actuala conducere al CMR şi-a propus câteva obiective majore, respectiv recunoaşterea importanţei medicinei de familie şi apropierea polului academic în interiorul acestui for profesional, realizarea unei mai bune înţelegeri cu pacienţii, dar şi adoptarea unei alte poziţionări faţă de administratorii sistemului sanitar.

Borcean Hancu
Preşedintele CMR- Gheorghe Borcean şi preşedintele CM Suceava, Sorin Hâncu

“Recunoaştem cu toată fermitatea, cu toată claritatea rolul şi importanţa medicinei de familie în interiorul profesiei medicale, nu numai ca şi cantitate, ci şi calitatea lor. În numărul nostru total de 44-45000 de medici, aproape un sfert sau chiar un sfert sunt medici de familie. Apreciem în mod deosebit modul în care dumnealor s-au structurat în profesie, majoritatea sunt oameni tineri, s-au organizat în acţiuni de tip patronal, de tip sindical, de tip profesional, toate acestea se află în interiorul Colegiului Medicilor, cât şi în afara lui. Suntem mândri de modul în care dumnealor s-au dezvoltat ca şi specialitate, poate mai abitir decât altele şi poate pentru că la ei se vede pentru că sunt mulţi şi au o voce sonoră, o voce bine articulată. Ea este perfectibilă de bună seamă, ca orice lucru, dar este mult mai bine articulată între specialităţile medicale din marea masă a specialităţilor care compun medicii din Colegiul Medicilor. Este cea mai bine articulată, cea mai sonoră, cea mai melodioasă voce care există în interior. Deci recunoaştem lucrul acesta, totodată constatăm că nu din cauză că vocea lor a devenit mai sonoră şi discursul lor este mai bun, nu din cauza aceasta, ci recunoaştem că celălalt pol, polul academic al profesiei medicale a fost omis sau s-a cerut el însuşi omis din preocupărille corpului profesional în ansamblul său”, a spus dr. Borcean.

El a spus că, în prezent, discursul public al Colegiului Medicilor din România este “foarte calat” pe discursul medicinei primare, pe accesul pacientului în sistemul de sănătate, pe modul în care acesta poate să primească drepturile care i se cuvin prin calitatea de asigurat, pe dispensarizare, etc.

“Celălalt pol, cel academic, polul de excelenţă ne-a scăpat. Acesta s-a dezvoltat prin discursul individual al unor corifei ai medicinei româneşti. Sigur, în fiecare specialitate există societăţile savante de specialitate, de chirurgie, de obstetrică, de

cardiologie, care dezvoltă activităţi absolut remarcabile şi care nu sunt atât de mult în interiorul cercului de activităţi ale Colegiului Medicilor”, a explicat preşedintele CMR.

El a spus că unul dintre obiectivele CMR este să se apropie polul academic în interiorul acestui for, astfel încât “munca de mare calitate” a personalităţilor medicinei românneşti să lucreze în numele şi în folosul întregului corp profesional.

“ Cu totul şi cu totul altă sonoritate ar avea vocea unui corifeu decât cuvântul unei specialităţi oarecare, vorbind pentru 40 000 de doctori, nu vorbind pentru 300 de medici în specialitate. Aceşti doi poli ai medicilor de familie şi ai academismului din sistemul sanitar trebuie să meargă împreună, în interiorul acestui fluviu comun care este corpul profesional şi profesia medicală”, a spus Borcean.

Preşedintele CMR a precizat că un alt obiectiv al noii conduceri îl reprezintă îmbunătăţirea relaţiei medic-pacient, în sensul unei mai bune înţelegeri cu aceştia.

Borcean Bumbulut Hancu Radulescu

“Un alt principiu pe care o să-l vedeţi în activitatea noastră este acela de a încerca să ne aliem şi să ne înţelegem cu pacienţii noştri. Dacă constaţi nimeni, niciodată, în ultimii 25 de ani şi nici înainte nu a întrebat poporul acesta plătitor de dări ce doreşte de la sistemul sanitar. Ni s-a pus în braţe mai întâi legea aia, după aceea legea ailaltă, apoi cardul de sănătate, dar nu i-a întrebat nimeni. Doreşti să ai spitale de excelenţă, patru-cinci-şapte în ţară, cu nivele mondiale, sau doreşti să ai acele patru-cinci –şapte spitale regionale de excelenţă în ţară şi să ai în fiecare oraş din ţară, sau la o rază de 100 de kilometri să fie câte un spital cu un nivel bazal, în care să mergi să-ţi rezolvi problemele tale”, a explicat medicul Gheorghe Borcean.

El a dat ca exemplu situaţia din Germania, de acum 15 ani, când s-a încercat închiderea mai multor spitale mici din raţiuni economice şi atunci s-a consultat populaţia din localităţile respective prin referendum.

“În Germania, în urmă cu vreo 15 ani, umblau să închidă spitale mici din raţiuni economice care nu erau cu randament econnomic şi erau în gestiunea unor comunităţi locale care nu puteau să le susţină pe costuri şi atunci au făcut referendum în localităţile respective. Doreşti să te operezi de hernie la Munchen sau ai dori să o faci la tine acasa, şi toată lumea, fără excepţie, a spus da, sigur,  la mine acasă vreau să o fac, vreau să fiu lângă familia mea, ca atunci când mă trezesc din anestezie să fie copilul meu să mă mângâie pe frunte, ca să-mi fac o fiere, ca să-mi rezolv o fractură de gambă, ca să-mi rezolv pneumonia comunitară, ca să-mi rezolv patologia uzuală, comună, într-un teritoriu oarecare şi după aceea să stabilim nişte criterii de admisie, nişte spitale de excelenţă, care să fie trei-cinci-şapte. Să vorbim despre ele, nu să vină un administrator şi să spună astea sunt, noi am socotit că e bine aşa. De ce nu? Când de fapt  beneficiarul şi plătitorul este cel care este asiguratul, acela trebuie să hotărască ce vrea de la sistemul sanitar.  Ei, asta dorim să inducem şi asta veţi auzi în fiecare discurs ca lumea să ştie că suntem alături de ei, că dorim ca lumea să cunoască faptul că are dreptul la sănătate acolo unde se află, nu la 500 de kilometri distanţă că numai acolo s-ar putea face”, a subliniat preşedintele CMR.

Medicul Gheorghe Borcean a spus că toate aceste lucruri se pot face printr-o politică guvernamentală, printr-o implicare mai largă a autorităţilor locale şi judeţene în administrarea unităţilor sanitare pe care le deţin.

El a precizat că sunt puţini primari şi preşedinţi de consilii judeţene care au înţeles că spitalele nu sunt „numai un loc în care să-ţi pui directorul”, ci un loc în care pot fi dezvoltate politici locale.

“Implicarea în sănătate este fundamentală,  în Sănătate şi în Învăţământ este mai mult decât orice. În zadar faci politici sociale, politici naţionale, politici de toate felurile, dacă nu ai cu cine le face, dacă populaţia ta are un spor natural negativ, dacă populaţia ta este bolnavă de tuberculoză, dacă sifilisul este în recrudescenţă, dacă forţa de muncă nu e sănătoasă”, a subliniat medicul Gheorghe Borcean arătând că un investitor străin nu va investi într-o zonă dacă ştie că acolo este o populaţie bolnăvicioasă, care va ieşi la pensie într-un an de zile sau că va trebui să plătească concedii medicale.

Preşedintele CMR a spus că o populaţie sănătoasă este un “factor economic pozitiv” într-o comunitate.

El a mai spus că un alt obiectiv este o altă poziţionare a Colegiului Medicilor faţă de administratorul sistemului sanitar.

“Faţă de ministrul Sănătăţii, faţă de şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, noi va trebui să avem o poziţie foarte elastică, care să ne ducă nu la o veşnică ceartă, la o veşnică competiţie, ci la compromis în folosul independenţei profesiei medicale. Veţi auzi toate aprecierile noastre către toţi administratorii sistemului până la locul în care interferă cu independenţa profesiei medicale. Libertatea medicului şi a prescripţiei sale nu este un drept şi un cadou pe care l-a primit medicul, ci este un beneficiu şi un drept al pacientului. Numai aceştia doi, medicul şi pacientul, ştiu nevoia, calitatea şi cantitatea îngrijirilor de sănătate de care este nevoie. Nu altcineva, nu un administrator. Oricare pacient când merge la medic, dacă ar şti că acela îl tratează după nişte norme şi nişte ghiduri alcătuite de o comisie centrală, de undeva, de la Bucureşti, de specialişti, căreia nu i s-a adresat, ar evita să meargă la acel doctor. Relaţia este strict personală, strict umană şi noi credem cu tărie că până la riscurile majore ale existenţei, decesul, doliul,marile handicapuri, invalidităţile, pierderi de organe şi de membre, până la acelea, relaţia între medic şi pacient nu ar trebui să fie mediată, ci să fie o relaţie directă şi vom milita pentru asta”, a mai spus preşedintele CMR, dr. Gheorghe Borcean.