Romania nu poate negocia politic cu Comisia Europeana neaplicarea clauzei de salvgardare

Tara noastra nu poate negocia politic cu Comisia Europeana neaplicarea clauzei de salvgardare, se precizeaza într-un comunicat al Biroului de Presa al Guvernului. Decizia se va lua pe baza evaluarilor tehnice a progreselor pe care Ministerul Agriculturii le-a facut, a subliniat premierul Tariceanu în cadrul reuniunii cu directorii din MADR. „Clauza de salvgardare pe agricultura nu se aplica sau se ridica din motive politice sau ca urmare a unor negocieri în vechiul model balcanic”, a spus premierul Tariceanu. El a explicat ca Executivul european îsi ia masuri de precautie cu privire la cheltuirea banilor tocmai pentru ca este vorba de fonduri publice, dar aceste masuri nu sunt de ordin politic, ci tehnic.

„Îmi permit sa afirm ca ne vom achita în termen de obligatiile pe care le-am convenit cu Comisia, fara sa fie nevoie de diminuarea sumei”, a afirmat premierul. „Am gasit solutiile prin care sa depasim dificultatile si sa ne facem treaba”, a adaugat seful Executivului. Premierul Tariceanu a subliniat ca ministrul Ciolos are deja un plan de actiune la care a lucrat înca dinaintea investirii sale oficiale, cunoscând bine problema si modalitatile de rezolvare.

Primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu si noul ministru al Agriculturii, Dacian Ciolos, au participat, astazi, la o reuniune de lucru cu toti directorii din cadrul ministerului. Cel mai important subiect discutat în cadrul reuniunii a fost situatia de la Agentia de Plati si Interventii în Agricultura (APIA).  

Premierul Tariceanu a reiterat în declaratia sa de la finalul reuniunii  faptul ca România, fiind stat membru al Uniunii Europene, este o entitate cu drepturi si obligatii egale cu ale celorlalte state. „Exista drepturi si obligatii ale statelor membre. Nu trage nimeni pe nimeni de urechi. Nu vorbim de ultimatumuri în relatia cu Comisia, este o relatie administrativa, de comunicare. România întelege sa îsi îndeplineasca obligatiile, iar toate statele membre ale Uniunii Europene au aceleasi drepturi si obligatii”, a subliniat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu.

În cadrul reuniunii de lucru, primul-ministru Tariceanu a cerut ministrului Ciolos si tuturor celor responsabili pentru operationalizarea Agentiei Plati si Interventii si Agricultura sa munceasca fara oprire pentru a rezolva toate restantele pâna la termenul limita, 9 noiembrie, stabilit de Comisia Europeana.

Directorul APIA, Dan Gherghelas, a aratat ca angajatii Agentiei au început sa lucreze în trei schimburi. De exemplu, în noaptea trecuta, când s-a lucrat „foc continuu” au fost introduse 60% din rapoartele din teritoriu. De asemenea, directorul Gherghelas a apreciat sprijinul venit din partea Agentiei Nationale de Cadastru si din partea altor autoritati ale statului, aratându-se încrezator în operationalizarea completa a Agentiei pâna pe 9 noiembrie. APIA a semnat un protocol de colaborare cu Agentia de Cadastru pentru a primi sprijin din partea acesteia în identificarea parcelelor agricole.

Primul-ministru a subliniat importanta planificarii în administratia publica pentru a evita situatii „pompieristice” de tipul celei care se desfasoara în prezent la APIA si le-a cerut celor prezenti sa prevada planuri de actiune multi-anuale pe viitor.  

La reuniune au participat si reprezentanti ai firmei contractante care lucreaza la soft-ul pe baza caruia va functiona APIA. Acestia au dat asigurari ca 9 noiembrie este un termen limita fezabil pentru finalizarea ultimului modul al programului IACS, astfel încât sa nu fie aplicata clauza de salvgardare. Raspunzând unei întrebari din partea presei, premierul Tariceanu a afirmat ca, în Polonia, realizarea programului IT pentru sistemul IACS a fost facuta în trei ani, dar în România licitatia s-a terminat în decembrie anul trecut, asa ca firma a avut la dispozitie doar un an pentru operationalizarea softului. De asemenea, premierul a declarat: „Teoretic, acest produs soft ar fi identic în fiecare tara. Este si motivul pentru care APIA a contractat cu o firma poloneza care are experienta. Dar, în teren, s-a constatat ca sunt diferente majore”. SIVECO, firma care lucreaza în consortiu cu firma poloneza ABG STERPROJEKT, are o carte de vizita care o recomanda, a spus premierul. De asemenea, atât APIA, cât si entitatile private de audit cu care lucreaza APIA fac verificari regulate în ceea ce priveste evolutia proiectului pentru soft.

Seful Guvernului a subliniat ca în România agricultura are una dintre cele mai mari ponderi în PIB dintre statele membre ale Uniunii Europene si este normal ca aceasta sa scada odata cu cresterea economiei românesti. Obiectivul, a aratat premierul Tariceanu, nu este cresterea ponderii agriculturii în PIB, ci crearea unei agriculturi performante „pe tipicul european”. “Atât agricultura de baza trebuie sa devina mai performanta, cât si faza urmatoare, de procesare. Doresc sa transformam agricultura, astfel încât sa devina o ramura economica puternica”, a spus premierul Tariceanu.

Seful Executivului a subliniat ca datoria directorilor din ministerul Agriculturii nu consta numai în utilizarea si dirijarea subventiilor pentru fermieri.  El le-a cerut directorilor si ministrului Agriculturii sa rezolve problema farâmitarii terenurilor agricole.  “Va rog ca, la masurile care au fost deja introduse, cum ar fi renta viagera,  sa vedem ce alte stimulente putem introduce, pentru a reusi sa scapam de aceasta farâmitare excesiva care ne aduce inconveniente, ca si în cazul operationalizarii APIA”, a spus primul-ministru Calin Popescu Tariceanu.

Premierul a subliniat ca, din punct de vedere al conditiilor naturale, agricultura din România se aseamana cel mai mult cu Franta. “As dori sa încercam sa facem România sa fie a doua forta europeana, dupa Franta, în agricultura”, a subliniat premierul Tariceanu.

„Daca ne uitam cum arata agricultura româneasca astazi, poate credeti ca exagerez, dar tinând cont de calitatea solurilor potentialul românesc este urias”, a spus premierul Tariceanu. Seful Executivului a aratat ca exista tari care nu au potentialul natural al României, dar care au reusit, cu tehnologii moderne, sa îsi dezvolte agriculturi extrem de competitive. Astfel, premierul Tariceanu a subliniat necesitatea unui program puternic de investitii în modernizarea agriculturii românesti. „Ani de zile, agricultura româneasca a mers pe un stereotip care însemna subventionarea. Modernizarea înseamna echipamente moderne de productie si procesare. Trebuie sa schimbam subzistenta în performanta”, a spus primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu.  

În cadrul reuniunii de lucru au fost abordate si alte subiecte importante pentru agricultura româneasca. „Am cerut ministrului sa aiba în vedere pesta porcina, înregistrarea animalelor, programul de ecarisaj, programul de repunere în functiune a instalatiilor de irigatii”, a declarat premierul Tariceanu.

„România va organiza un summit la nivel de prim-ministri dedicat schimbarilor climatice care afecteaza zona din sud-estul Europei”, a anuntat Calin Popescu-Tariceanu. „Aceste probleme ne obliga sa întreprindem masuri concrete, iar strategia de combatere a secetei pe care noi deja am aprobat-o va face obiectul unei dezbateri publice demarate de Ministerul Agriculturii. Aceasta strategie va trebui sa dea suportul unor planuri si proiecte concrete de investitii care sa diminueze impactul fenomenelor naturale”, a mai spus premierul Tariceanu.