Înainte de inaugurare, depozitul de deşeuri din Mestecăniş rămâne în aer. CJ Suceava pierde terenul pe care s-a făcut investiţia europeană


Intră acum și în grupul de

Înainte de inaugurare, depozitul de deşeuri din Mestecăniş rămâne în aer, după ce Consiliul Judeţean Suceava a pierdut, prin instanţă, dreptul de administrare pe care s-a realizat investiţia cu fonduri europene.

Astfel, Curtea de Apel Cluj a admis, vineri, recursul declarat de mai multe persoane din Pojorâta faţă de o decizie a Tribunalului Suceava din 2015 când acţiunea lor de anulare a Hotărârii CL Pojorâta prin care s-a decis darea în administrare a nouă hectare de teren pentru construcţia unui depozit ecologic în zona Pasului Mestecăniş a fost respinsă.

Curtea de Apel Cluj a dispus casarea în întregime a deciziei Tribunalului Suceava, iar în rejudecare a admis acţiunea reclamanţilor şi anulează Hotărârea nr. 64 din 09.08.2010 adoptată de CL Pojorâta privind darea în administrarea CJ Suceava a suprafeţei de 9 ha teren pentru construcţia obiectivului „Depozit Ecologic Pojorâta” în cadrul Proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava”.

groapa mestecaniş

Decizia Curţii de Apel Cluj este definitivă şi executorie.

În aceste condiţii este pusă în pericol investiţia făcută prin POS Mediu în construcţia unui depozit de deşeuri în zona Mestecăniş care este aproape finalizat, urmând să fie recepţionat în perioada următoare.

Depozitul de deșeuri de la Pojorâta este construit aproape de Pasul Mestecăniș, la peste 1.000 de metri altitudine.

Șeful CJ Suceava, Cătălin Nechifor, spunea în iunie 2015, că zona unde este construit depozitul de deșeuri de la Pojorâta nu este „cea mai fericită”.

„Locaţia de pe Mestecăniş nu e cea mai fericită. Probabil că, în 2009, au fost luate în calcul existenţa drumurilor de acces şi amplasarea centrală faţă de localităţile arondate”, afirma Nechifor.

El preciza că în zona respectivă este păşune alpină şi că nu au fost făcute defrişări pentru ridicarea depozitului.

Nechifor spunea că în anul 2012, când a preluat conducerea CJ Suceava, proiectul era început, fiind în implementare, iar singura entitate care mai poate lua o decizie privind schimbarea locului de construcție a depozitului este Comisia Europeană.

Comisarul european Corina Creţu a declarat, în august 2015, la Putna, că depozitul ecologic de deşeuri care se construieşte prin POS Mediu în Pasul Mestecăniş este în acord cu standardele de mediu, iar CE consideră că este mai igienic ca acestea să fie amplasate în munţi decât în preajma apelor.

„În ceea ce priveşte Comisia Europeană, după analiza DG Regio s-a stabilit că acest proiect practic este în acord cu toate standardele de mediu, inclusiv cu standardele prevăzute în acordul de parteneriat. E această problemă a amplasării, care ţine de autorităţile locale”, a spus Creţu.

Ea a menţionat că aceasta a fost o decizie din 2009, luată de autorităţile locale de atunci.

cetatea festival cretu (17)„Dacă s-ar opri acum acest proiect ar trebui returnaţi banii cheltuiţi”, a spus comisarul european.

Ea a declarat că, pe de altă parte, Comisia Europeană consideră că este mult mai igienic şi mai sănătos să fie amplasate aceste depozite în munţi decât în preajma apelor, pentru că exista riscul de infestare a apelor.

„CE apreciază faptul că România ia foarte în serios această problemă a reciclării deşeurilor”, a spus Corina Creţu, care a transmis autorităţilor române să aibă în calcul protejarea mediului.

În judeţul Suceava, s-au construit, prin POS Mediu, două depozite ecologice, unul în comuna Moara, lângă Suceava, care deserveşte zona de şes a judeţului, şi unul în comuna Pojorâta, care va deservi zona de munte.

Depozitul de la Pojorâta se adresează unei populaţii de circa 150.000 de locuitori, iar capacitatea sa este la jumătate faţă de cel de la Moara.

Zonele pentru construirea celor două depozite de deșeuri au fost identificate în anul 2009, când a fost obținut și avizul integrat de mediu în baza căruia s-a făcut studiul de fezabilitate şi s-a început execuţia proiectului integrat Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), care a presupus şi închiderea gropilor de gunoi neconforme, situate pe cursurile de apă din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Fălticeni.

Pe lângă cele două depozite ecologice, întregul proiect, în valoare de 218 milioane de lei, fără TVA, finanţat prin POS Mediu, prevede şi înfiinţarea a 1.250 de puncte de colectare a deşeurilor şi cinci staţii de transfer, dar şi închiderea gropilor de gunoi neconforme.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, luni, după decizia Curţii de Apel Cluj, că va putea spune cum se va acţiona în continuare doar după ce va vedea şi motivarea instanţei. (R.N.B.)


Intră acum și în grupul de