DSP Suceava va monitoriza toate cazurile de boală diareică acută cu deshidratare la copiii mai mici de cinci ani

Directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, medicul Cătălina Zorescu, a declarat, marţi, că Ministerul Sănătăţii a transmis direcţiilor de sănătate publică o adresă prin care se solicită ca aceste instituţii să monitorizeze toate cazurile de boală diareică acută cu deshidratare la copiii cu vârste până în cinci ani.

Zorescu a spus că DSP Suceava va solicita, la rândul său, prin adrese transmise tuturor medicilor de familie din judeţul Suceava ca în cazul în care aceştia depistează cazuri de boală diareică acută cu deshidratare la copiii cu vârstă de sub cinci ani să informeze DSP Suceava pentru a se interveni cu măsuri specifice.

catalina zorescuEa a mai spus că DSP Suceava continuă să monitorizeze calitatea apei din reţelele publice de alimentare cu apă potabilă, dar şi cea a fântânilor publice din localităţile în care s-au încheiat contracte între Primării şi DSP Suceava.

Directorul adjunct al DSP Suceava a precizat că, în anul 2015, au fost încheiate contracte cu 24 de Primării din judeţul Suceava în baza cărora au fost recoltate probe de apă de la 100 de fântâni publice pentru determinări chimice şi bacteriologice.

Informaţii şi recomandări ale Ministerului Sănătăţii pentru prevenirea infecţiei cu STEC

Ministerul Sănătăţii a emis, marţi, un comunicat de presă în care sunt prezentate informaţii despre bacteria Escherichia coli (E.coli)şi măsurile de prevenţie a infecţiei Shiga toxina E.coli(STEC).

Astfel, în comunicatul de presă al Ministerului Sănătăţii se precizează că  E. coli este o bacterie larg răspândită în natură, care se găsește în mod normal în intestinul omului şi animalelor.

“Majoritatea bacteriilor care aparțin acestui gen sunt inofensive, însă există tipuri de E. coli implicate în producerea de boli diareice şi de infecții urinare. Prezenţa acestei bacterii în apă indică poluarea acesteia şi trebuie evitat consumul pentru băut şi prepararea hranei”, se precizează în acelaşi comunicat.

Sursa citată mai arată că unele tipuri de E. coli produc o toxină puternică denumită  Shiga toxina (ST), iar bacteriile care produc această toxină se numesc Shiga toxina E. coli sau STEC sau E. coli enterohemoragica (EHEC).

“Tipul de E. coli cel mai frecvent izolat care aparține acestui grup este O157:H7. În anul 2011 un alt tip, O104:H4 a produs peste 4000 de îmbolnăviri, mai ales în Germania, soldate cu 53 de decese. Există şi ale tipuri de STEC cu circulație mai redusă (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca şi cele menționate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU)”, se arată în documentul citat în care este adăugat că Sindromul hemolitic uremic reprezintă o complicație majoră, care este un tip de insuficienţă renală, şi apare la aproximativ zece la sută  din cazurile de boală diareică produse de STEC, cele mai frecvente îmbolnăviri fiind mai ales la copiii cu vârste cuprinse între 0-5 ani şi la persoanele vârstnice.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, infecția apare în urma ingestiei de STEC, chiar în cantitate extrem de mică (doar 1000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infecția) şi se produce în special după consumul de alimente sau apă contaminate.

copil bea apa “Alimentele cel mai frecvent implicate în transmiterea acestei infecții sunt laptele şi produsele lactate nepasteurizate, carnea de vacă, mai ales cea tocată, insuficient preparată termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde insuficient spălată. Prelucrarea alimentelor crude poate contamina ustensilele de bucătărie, mai ales dacă nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente şi nu sunt curățate între utilizări. Contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin în contact animalele şi care nu respectă reguli elementare de igienă personală (spălatul mâinilor cu apă şi săpun)”, se precizează în comunicatul de presă al MS.

Totodată, Ministerul Sănătăţii a prezentat atât informaţii privind modul în care este diagnosticată infecţia cu STEC şi  când trebuie să ne adresăm medicului, cât şi măsurile de prevenţie a infecţiei cu STEC.

“Infecția cu STEC se diagnostichează prin examenul microbiologic al materiilor fecale (coprocultura), care permite identificarea E. coli O157:H7 sau a toxinei Shiga în produs.

Prezentarea la medicul de familie sau la specialist trebuie făcută cat mai curând (imediat), mai ales în cazul copiilor de 0-5 ani, dacă diareea se însoțește de febră sau scaune cu sânge. La adulți, fără altă simptomatologie decât diareea, prezentarea le medic este obligatorie dacă acesta persista timp de 3 zile”, se arată în comunicatul de presă.

Cea mai importantă măsură terapeutică este cea de rehidratate şi reechilibrare electrolitică, iar antibioticele nu sunt recomandate pentru tratamentul acestei infecții şi nici anti-diareicele întrucât aceste medicamente pot creşte riscul apariției Sindromului Hemolitic Uremic.

Printre măsurile de prevenţie a infecţiei cu STEC recomandate de Ministerul Sănătăţii se numără menţinerea igienei mâinilor prin spălarea cu apă şi săpun după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului şi înaintea preparării sau a consumului de alimente, dar şi după contactul cu animalele sau cu materialele utilizate pentru îngrijirea acestora.

Totodată, este recomandată  prepararea corespunzătoare termică a cărnii,  în special cărnii tocate de vită, care trebuie gătită la o temperatură de minimum 70 de grade Celsius, dar şi evitarea consumului de lapte crud  (nepasteurizat), a produselor lactate nepasteurizate sau achiziționate din surse neautorizate, precum şi evitarea consumului de suc de mere nepasteurizat.

“Preveniți contaminarea încrucișată în timpul preparării hranei prin utilizarea separată şi curățarea ulterioară cu detergent şi apă caldă a ustensilelor (cuțite, vase, tocătoare) care vin în contact cu produsele alimentare crude”, mai recomandă MS .

În cazul apariţiei simptomatologiei de boală diareică, Ministerul Sănătăţii recomandă părinţilor să se prezinte cu copilul la medicul de familie sau în cea mai apropiată unitate sanitară şi să nu administreze copiilor medicamente fără recomandarea unui medic întrucât acest lucru poate îngreuna depistarea cauzelor apariţiei bolii.

(Liliana Bujdei)