Intră acum și în grupul de
5/6 ianuarie
Chiraleisa
În majoritatea satelor românesti, în ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grupuri mai mari sau mai mici de copii, umbla din casa în casa, pentru a vesti sosirea preotului „cu crucea”. Ca structura ceremoniala aceasta datina este asemanatoare colindatului cu „Mos Ajunul” de la Craciun. Copiii care umbla cu Chiraleisa nu rostesc însa texte versificate ci striga doar „Chiraleisa! Chiraliesa! Chiraleisa!” (de trei ori). În unele zone aceasta strigare este completata si cu alte urari de belsug si sanatate, transferate dinspre uraturile de la Craciun.
6 ianuarie
Aruncatul crucii în apa
La Boboteaza exista obiceiul ca dupa oficierea slujbii religioase din biserica sa se mearga în procesiune catre o apa, de regula curgatoare pentru „a sfinti apele”. Când preotul arunca crucea în apa înghetata, uneori în copcile facute de enoriasi, este o mare cinste ca un barbat sa se scufunde în apa, pentru a recupera crucea. La aceasta festivitate extrem de importanta pentru viata spirituala a crestinilor (ce echivaleaza cu o purificare totala, asemanatoare unei a doua nasteri) participau în vechime toti membrii comunitatii satesti, iar în orase asista însasi Domnul Tarii, însotit de curteni si invitatii de onoare ai acestuia, oricât de ger ar fi fost afara.
6 ianuarie
Încuratul cailor
Dupa ce preotul a terminat de oficiat slujba de sfintire a apei, iar enoriasii si-au luat aghiazma, în multe zone are loc si actul de botezare a cailor. Cresterea cailor este si astazi o ocupatie importanta, calul fiind considerat nu numai un animal de tractiune ci si un tovaras al omului, capabil sa-l ajute dar sa-l si ocroteasca de spiritele rele (simbolismul calului ca animal chtonion si psihopomp). Pentru aceste motivatii la Boboteaza trebuie sa fie botezati (purificati) deopotriva oamenii si animalele.
Dupa botezul cailor de catre preot urmeaza o întrecere (alergare) a cailor, o adevarata sarja de cavalerie. Datina are rolul de a evidentia în fata comunitatii pe cei mai buni crescatori de cai dar si pe cei mai destoinici calareti.
7 ianuarie
Udatul Ionilor
În Transilvania si Bucovina de ziua Sf. Ioan Botezatorul au loc diverse ceremonialuri de sarbatorire a celor care poarta numele de IOAN si SIMION. În Bucovina la portile tuturor sarbatoritilor se pun în semn de omagiu, brazi împodobiti, iar acestia organizeaza petreceri cu lautari.
În centrul Transilvaniei, la Talmacel, obiceiul are o structura mult mai complexa. Cei ce poarta numele de Ioan/Ion sau Simion sunt purtati prin sat în care trase de boi si împodobite cu nenumarate tesaturi decorative: covoare, chindee, fete de masa etc. Alaiul este condus de calareti în tinuta de mare sarbatoare, iar caii acestora sunt bogat împodobiti cu valtropuri tesute si podoabe de harnasament. Procesiunea se îndreapta catre râu, unde Ionii sunt botezati/purificati. Apoi toata lumea revine în centrul satului unde „se face joc”. Seara, la casele sarbatoritilor au loc petreceri la care sunt invitate si fetele.
Intră acum și în grupul de
