Curtea de Apel Suceava respinge cererea avocatului Dorin Andronic de sesizare a Curții Constituționale privind neconstituționalitatea OUG 14/2017 și a legii de respingere a OUG 13/2017

Curtea de Apel Suceava a respins, marți, cererea avocatului Dorin Andronic de sesizare a Curții Constituționale privind neconstituționalitatea OUG 14/2017, dar și a legii de aprobare a acesteia, respectiv Legea 9/2017, precum și a legii de respingere a OUG 13/2017.

Curtea de Apel Suceava a respins ca inadmisibilă cererea depusă de avocat de sesizare a Curții Constituționale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr. 9/24.02.2017 de aprobare a O.U.G. nr. 14./05.02.2017; O.U.G. nr. 14/05.02.2017 privind abrogarea O.U.G. nr. 13/2017; Legea nr. 8/24.02.2017 de respingere a O.U.G. nr. 13/01.02.2017 și Art. III alin. 2 din O.U.G. nr. 13/01.02.2017; -precum și art. 12 alin. 2 teza finală din Legea nr. 24/2000.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în 48 de ore de la pronunțare, iar avocatul susține că va depune apel în termenul legal.

 

Avocatul Dorin Andronic a solicitat Curții de Apel Suceava să sesizeze Curtea Constituțională pentru pentru judecarea excepţiei de neconstituționalitate a OUG 14/2017, iar ulterior și pentru celelate excepții de neconstituționalitate rezultate din aprobarea prin lege a OUG 14/2017 și a legii prin care se respinge aprobarea OUG 13/2017.

Avocatul sucevean arată în susținerea excepției de constituționalitate că OUG 13/2017, cu privire la punerea în acord a unor prevederi din Codul penal şi Codul de procedură penale cu deciziile Curţii Constituţionale și a pus prevederile art.297 Cod Penal (abuz în serviciu) în concordanţă cu considerentele obligatorii şi dispozitivul deciziei nr.405/2016 a Curţii Constituţionale şi cu directiva nr.2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9.03.2016.

El menționează că OUG nr.13/1.02.2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr.92/ 1.02.2017, intrând în vigoare în integralitatea sa la aceeaşi dată – 1.02.2017 – sub incidenţa normei constituţionale imperative prevăzute în art.115 alin.5 din Constituţia României și că a produs efecte juridice în integralitatea sa până la respingerea acesteia de Parlament, prin lege.

Andronic susține că nu are nici o relevanţă şi nu produce nici un fel de efecte juridice faptul că în textul OUG nr.13/2017 (art.III) s-au stabilit termene aleatorii de intrare în vigoare a unor prevederi din cuprinsul Ordonanţei, aceste termene fiind inoperante sub incidenţa normei imperative din art.115 alin.5 din Constituţie, care statuează fără nici un fel de excepţie că intrarea în vigoarea unei Ordonanţe de urgenţă, în integralitatea sa, are loc la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, iar norma constituţională interzice astfel stabilirea altor termene de intrare în vigoare a unei Ordonanţe de urgenţă decât cea de la data publicării în Monitorul Oficial.

„Conform art.78 din Constituţia României – „Intrarea în vigoare a legii” – doar  legea, ca act normativ, intră în vigoare la trei zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei:

„Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.”

Ordonanţa de urgenţă, conform art.115 alin.5 din Constituţie, intră în vigoare, în mod obligatoriu, la data publicării ei în Monitorul Oficial al României”, arată avocatul sucevean.

El susține că dacă s-ar considera că ar fi posibil ca ordonanţa de urgenţă să intre în vigoare la alte date ulterioare, prevăzute în textul ei, s-at da caracter „de lege” ordonanţei de urgenţă, lucru nepermis de normele constituţionale și că astfel s-ar adăuga în mod nelegal, la Constituţia României.

„Ordonanţa de urgenţă se supune spre dezbatere Parlamentului, care, prin lege, aprobă sau respinge respectiva ordonanţă de urgenţă. În concluzie, doar legea poate intra în vigoare la alte termene prevăzute în textul ei, ordonanţa de urgenţă intrând în vigoare în integralitatea sa, în mod obligatoriu, la data publicării ei în Monitorul Oficial al României”, explică avocatul.

Dorin Andronic menționează că prin Ordonanţa de urgenţă nr.14/5.02.2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr.101/5.02.2017, „s-a abrogat” OUG nr.13/2017, aflată la data de 5.02.2017 în dezbatere parlamentară.

„În condiţiile în care Parlamentul urma să se pronunţe printr-o lege de aprobare sau respingere a OUG nr.13/2017, Guvernul nu mai avea competenţa să se pronunţe asupra acestei ordonanţe, decât cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat consfinţit de art.1 alin.4 din Constituţia României. Conform dicţionarului juridic penal, prin abrogarea legii penale, se înţelege procedeul juridic de scoatere din vigoare, printr-o lege nouă, a unei legi penale anterioare. Cum OUG nr.13/2017 nu a fost aprobată prin lege, ordonanţa de urgenţă neavând caracter de lege, nu putea fi abrogată printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Guvernul nefiind abilitat prin legea specială de abilitare să emită ordonanţe de urgenţă de abrogare a altor ordonanţe de urgenţă”, mai arată avocatul sucevean.

El mai indică și că activitatea de abrogare a unei legi este atributul exclusiv al Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a ţării, iar conform art.115 alin.3 din Constituţia României, ordonanţele de urgenţă se supun aprobării Parlamentului până la împlinirea termenului de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă.

Avocatul notează și că prin Legea nr.4/2017, privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial nr. 48 din 17 ianuarie 2017, Guvernul a fost abilitat de a emite ordonanţe de urgenţă până la reluarea lucrărilor Parlamentului, în prima sesiune ordinară a anului 2017, respectiv până la data de 1.02.2017 (ora 24), iar OUG nr.14/5.02.2017 a fost adoptată peste termenul de abilitare, respectiv la data de 5.02.2017, când Guvernul nu mai era abilitat să emită ordonanţe de urgenţă ceea ce atrage încetarea efectelor acestei ordonanţe, prin încălcarea prevederilor art.115 alin.3 din Constituţia României.

„Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare.Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei”, susține avocatul care consideră că OUG nr.14/2017 a fost dată cu încălcarea prevederilor constituţionale, consecinţa fiind aceea că OUG nr.13/2017 a fost în vigoare până la respingerea acesteia prin lege adoptată de Parlament.

Totodată, el mai arată că și legea de aprobare a OUG nr.14/2017 – lipsită de efecte juridice – este, de asemenea, neconstituţională, sub incidenţa art.115 alin.3 din Constituţia României.

 

„Dacă am accepta teza că art.115 alin.3 din Constituţie nu se aplică ordonanţelor de urgenţă, ci numai ordonanţelor simple şi că, în temeiul art.115 alin.4 din Constituţie, Guvernul ar putea emite ordonanţe de urgenţă şi în timpul sesiunilor parlamentare, fara o lege de abilitare,am adăuga nepermis la legea fundamentală, căci acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem”, mai explică Andronic.

El consideră că dacă o astfel de teză este acceptată s-ar crea o suprapunere de activitate legislativă – un paralelism instituţional – în desfiderea art.1 alin.5 din Constituţie privind separarea puterilor în stat şi art.76 alin.3 din Constituţie.

„Conform art.76 alin.3 din Constituţie, Parlamentul are posibilitatea discutării în procedură de urgenţă a oricărui proiect de lege la cererea Guvernului, sau din proprie iniţiativă, astfel încât în cursul activităţii parlamentare, emiterea unor ordonanţe de urgenţă reprezintă o imixtiune nepermisă a puterii administrative în activitatea puterii legiuitoare, în desfiderea art.1 alin.5 din Constituţie”, arată avocatul

El mai explică și că acceptând teza precum că OUG nr.13/1.02.2017 urma să intre în vigoare la data de 10.02.2017, neconstituţionalitatea OUG nr.14/5.02.2017 este şi mai evidentă prin încălcarea art.1 alin.5 din Constituţie întrucât cadrul legal în materie de elaborare a normelor juridice, ce trebuie respectat de orice autoritate, este Legea nr.24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

„Art.58 din ceastă lege prevede că actele normative precum OUG nr.13/2017 pot fi abrogate (între data publicării în M.Of. şi data intrării în vigoare) „cu condiţia ca intervenţiile propuse să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ.” Această unică condiţie nu a fost respectată de Guvernul României la emiterea OUG nr.14/2017, deoarece cele două acte normative intrau în vigoare la date diferite: OUG nr.13 la 10.02.2017, iar OUG nr.14 la data de 5.02.2017.Deoarece OUG nr.14/2017 nu a respectat condiţia imperativă prevăzută de art.58 din Legea nr.24/2000, generând un viciu de legalitate, este neconstituţională prin încălcarea art.1 alin.5 din Constituţia României, respectiv obligativitatea respectării legilor, în speţă, a Legii nr.24/2000”,  a mai precizat avocatul.  (N.B.)

loading...