Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava decerneaza titlul de Doctor Honoris Causa academicianului Mihai Cimpoi

În Amfiteatrul „Dimitrie Leonida” a Universitatii „Stefan cel Mare” Suceava, va avea loc ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa academicianului Mihai Cimpoi. „Critic si istoric literar de exceptie, doctor în stiinte filologice, membru al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova si al Academiei Române, Presedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, coordonator al Directiei de Literatura Româna Moderna a Institutului de Literatura si Folclor al Academiei de Stiinte din Moldova, autor a numeroase volume, Academicianul Mihai Cimpoi a fost si este în continuare un ambasador si un protector al literaturii române la Chisinau. Într-o perioada marcata de schimbari ideologice profunde, Mihai Cimpoi a ales sa îsi pastreze crezul în integritatea culturii române, marcata de valori reale si stabile. În locul onorurilor pe care le putea obtine punându-se în slujba sistemului, Mihai Cimpoi a preferat sa onoreze principii si concepte proprii unei personalitati demne, fidela ideii de valoare si morala, impunându-se ca unul din liderii de marca ai procesului de renastere nationala, adept al unei viziuni originale ce îmbina discursul critic si cel istorico-literar cu interpretarea istorica atenta la pulsul miscarilor spiritului”, se mentioneaza în „Laudatio”.

Mihai Cimpoi s-a nascut pe 3 septembrie 1942, în comuna Larga, Judetul Hotin (tatal – Ilie Cimpoi, din Botosani si mama – Ana Habureac, nascuta în Larga). Între anii 1949-1959, a urmat Scoala medie din comuna natala. A studiat timp de 5 ani la Facultatea de Filologie a Universitatii de Stat Moldova.

„Activitatea sa de cercetare necontenita, mai ales a operelor lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, George Bacovia, Nichita Stanescu, Marin Preda, Grigore Vieru, Ion Druta, s-a concretizat în numeroase titluri de carte, eseuri, studii, dintre care amintim doar câteva: lucrarea sa monumentala, devenita etalon pentru orice viitor studiu al culturii române în spatiul basarabean „O istorie deschisa a literaturii Basarabiei” (editiile 1996,1997, 2002), în care criticul literar sustine caracterul unitar al literaturii române, ce o cuprinde, în mod firesc, pe cea basarabeana, volumele: „Disocieri” (1969), „Narcis si Hyperion” (1979) – eseu ce l-a impus pentru totdeauna printre cei mai renumiti eminescologi, „Cicatricea lui Ulysee” (1982), „Întoarcerea la izvoare” (1985), „Brâncusi, poet al ne-sfârsirii” (2001), numeroase studii, eseuri, exegeze, dialoguri asupra operei eminesciene si asupra unora din clasicii literaturii universale: Racine, Byron, Dostoievski, Valéry, Gogol, Hugo, Lermontov etc.

Personalitate emblematica pentru literatura basarabeana si cea din nordul Bucovinei în perioada de izolare culturala, în anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, Mihai Cimpoi este recunoscut ca ambasadorul informal al literaturii bucovinene la Chisinau, criticul cu cea mai mare credibilitate, vocea cea mai autorizata a exegezei românesti pe aceste meleaguri, cronicar de elita, formator de generatii literare, curajos redactor de carte, o adevarata institutie.

Devotat oricarei nobile cauze românesti, domnul academician Mihai Cimpoi a propus, imediat dupa prima sa vizita la Suceava, sa sustina eforturile universitatii noastre de dezvoltare a legaturilor cu scoli, universitati si institutii de cultura din Republica Moldova, organizând o premiera româneasca, pe 11 aprilie anul acesta: Ziua Universitatii „Stefan cel Mare” la Uniunea Scriitorilor din Chisinau. Puternic legat spiritual si afectiv de Bucovina, criticul literar Mihai Cimpoi a încurajat evolutia multor autori din acest spatiu”, se mai stipuleaza în „Laudatio”.