Jocurile Olimpice, Beijing 2008

Montreal 1976: Olimpiada Nadiei Comaneci

Dupa Saint Louis – 1904 si Los Angeles – 1932, întrecerile olimpice de vara se organizeaza tot pe continentul nord-american: în Canada, la Montreal. Aprinderea flacarii olimpice la aceasta editie constituie un fapt inedit. Purtata de tineri sportivi greci, flacara a ajuns la Atena, pe stadionul unde s-au desfasurat întrecerile primei editii a JO moderne din anul l896. De aici, printr-un sistem special de raze laser, a fost transmisa, via satelit, direct în Canada, aprinzându-se într-un creuzet, construit anume pentru aceasta ceremonie. ,,Olimpiada Nadia Comaneci”, asa a denumit mass-media internationala întrecerile de la Montreal.

Datorita evolutiei sale exceptionale, sportiva noastra a fost recunoscuta drept vedeta incontestabila a acestor Jocuri. Cu gratie, precizie, acuratete si cu puterea de exprimare a frumusetii miscarii, gimnasta de numai 15 ani a încântat sute de milioane de spectatori si telespectatori, stabilind un record greu de egalat – 7 note de l0 într-un concurs de amploarea JO. Iata câteva aprecieri din presa JO de la Montreal: ,,Nadia este o gimnasta perfecta, un adevarat fenomen” (Arthur Gander, presedintele F.I. de Gimnastica în perioada JO de la Montreal). ,,Nadia Comaneci este o gimnasta cum putine se nasc…” (Franco Menichelli – Italia, fost campion mondial si olimpic). ,,Micuta românca si-a prezentat exercitiul – atât de greu, atât de dificil în compozitia sa – cu perfectiune si simt artistic, încât am înteles ca marea clipa a gimnasticii trebuie sa vina…” (Yukio Endo – Japonia, fost campion mondial si olimpic). ,,La Olga Korbut existau sclipiri. La Nadia Comaneci expresivitatea este totala, de la început pâna la sfârsit, cu combinatii în care amplitudinea si echilibrul sunt remarcabile…” (Arthur Magakian – Franta, antrenorul echipei nationale). ,, Ce sa faci? Ce sa mai spui? Cum sa vorbesti de atâta frumusete când cuvintele ti se par atât de sarace…” (,,Sports Magazin” – Franta) .

Cu cele 27 de medalii cucerite, dintre care 4 de aur, si cu cele l77,5 puncte obtinute, România se claseaza, pentru prima oara, printre primele l0 natiuni ale lumii, ocupând locul al V-lea în clasamentul pe total medalii, locul al VI-lea dupa numarul de puncte si locul al IX-lea dupa numarul medaliilor de aur. Este cea mai buna evolutie din istoria participarii sportivilor români la întrecerile olimpice. Delegatia olimpica a României a cuprins l66 de sportivi (107 barbati si 59 femei), participând la 11 sporturi: atletism, box, kaiac-canoe, canotaj, gimnastica, haltere, handbal, lupte, natatie, scrima si tir. Gimnastica se situeaza pe primul loc dintre sporturile cu care s-a participat, cucerind aproape 30 % din numarul de puncte si medalii obtinute de catre întreaga noastra delegatie. Trei din cele patru medalii de aur obtinute la aceasta editie a JO de catre delegatia româna, au fost cucerite de catre Nadia Comaneci. De altfel, gimnastica feminina înregistreaza, la Montreal, un palmares formidabil : 7 medalii – dintre care 3 de aur, 2 de argint si 2 de bronz . Echipa compusa din Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu, Mariana Constantin, Anca Grigoras, Gabriela Trusca si Georgeta Gabor, s-a clasat pentru prima oara pe locul al II-lea, obtinând medalia de argint. Si gimnastica masculina a înregistrat un real progres, fata de editia precedenta a JO, Munchen 1972, clasându-se pe locul al VI-lea în proba pe echipe. Cu toate ca a fost accidentat, Dan Grecu a câstigat medalia de bronz la inele, clasându-se pe locul al IV-lea la sarituri.

În programul JO de la Montreal a fost introdus, pentru prima data, si handbalul feminin, echipa noastra clasându-se pe locul al patrulea. La canotaj, sportivii nostri au participat la 4 probe feminine si 2 masculine. Fetele au cucerit o medalie de bronz, un loc IV si doua locuri VI.

Moscova 1980: 6 medalii de aur pentru România

Când CIO a acordat organizarea JO din 1980 orasului Moscova, era de asteptat ca încrederea sa reduca tensiunile politice dintre Est si Vest. Din pacate, n-a fost deloc asa. Prezenta sovietica în Afganistan a determinat o serie de tari occidentale sa boicoteze competitia olimpica, acestea refuzând sa-si trimita sportivii în capitala URSS. Chiar si în aceste conditii, aproape 6 000 de sportivi din peste 80 de tari au fost prezenti la Moscova, disputându-si întâietatea pentru cucerirea celor peste 600 de medalii puse în joc.

Dar, daca numarul sportivilor si al tarilor participante a fost mai mic decât la ultimele editii ale JO, a crescut în schimb valoarea performantelor, depasindu-se 73 de recorduri olimpice, 36 mondiale si 39 europene, fata de 70 olimpice, 30 mondiale la JO de la Montreal, desfasurate cu patru ani în urma. Întrecerile olimpice de la Moscova au fost urmarite de peste 5 milioane de spectatori prezenti în tribunele salilor si stadioanelor. În plus, peste 1,5 miliarde de telespectatori au vizionat zilnic transmisiile efectuate de 59 de societati de televiziune din întreaga lume.

Delegatia României a aliniat la startul acestei competitii 239 sportivi, dintre care 76 femei. S-a participat la 18 sporturi, din cele 21 incluse în programul olimpic si la 134 din cele 203 probe. Cu cele 25 medalii cucerite si cu 203 puncte realizate, sportivii români s-au clasat pe locul al VI-lea în clasamentul pe puncte si pe total medalii, si pe locul al VII-lea în clasamentul pe medalii de aur, fiind pentru prima data când se cuceresc 6 medalii de aur.

Ca si la editia precedenta a JO (de la Montreal), gimnastica a fost sportul care ne-a adus cele mai mari satisfactii, prin cele 7 medalii – dintre care 2 de aur- si 44,5 puncte. Eroina acestor întreceri a fost, din nou, Nadia Comaneci. Gratia si armonia executiilor sale au prilejuit un nou triumf al scolii românesti de gimnastica. Presa aprecia astfel participarea Nadiei la aceasta editie a JO:,, Eroina Jocurilor Olimpice de la Montreal, românca Nadia Comaneci, n-a avut contracandidata în ceea ce priveste aspectul artistic al exercitiilor si tinuta sportiva plina de maretie
„(Agentia TASS).

La masculin, gimnastii nostri au avut cea mai buna evolutie din istoria participarii lor la întrecerile olimpice. Este adevarat ca nu au cucerit nicio medalie, dar pozitia a IV-a în ierarhia pe echipe îi onoreaza, iar prezenta lui Dan Grecu, pe locul al IX-lea la individual compus si pe locul al VI-lea la inele, constituie performante notabile. Atletismul a fost si de data aceasta ,,sportul rege ” al Jocurilor Olimpice, polarizând zilnic atentia unui numar de aproape 100 de mii de spectatori.

Cu toate ca au lipsit o serie de personalitati din elita atletismului modern, totusi întrecerile olimpice de la Moscova s-au ridicat la un înalt nivel valoric. Cifrele vorbesc de la sine: 7 recorduri mondiale si 16 olimpice au fost stabilite cu aceasta ocazie.
Ivan Patzaichin a cucerit din nou o medalie de aur, împreuna cu Toma Simionov – în proba de canoe 1 000 m, iar cu Petre Capusta – la canoe dublu 500 m- una de argint. Kaiacistul Vasile Diba s-a clasat pe locul al III – lea îmbogatind palmaresul României cu înca o medalie.

De asemenea, kaiacul de 4 – baieti (Vasile Diba, Nicusor Esanu, Ion Geanta, Mihai Zafiu) a mai cucerit o medalie de argint. Tot la kaiac, fetele au mai obtinut medalii de bronz atât în proba de simplu, cât si în cea de dublu. În clasamentul pe natiuni la aceasta ramura de sport, România s-a situat pe locul al III-lea, dupa puternicele formatii ale RDG si URSS.

Bilantul canotajului a fost de trei medalii, dintre care una de aur, si 32 de puncte; ceea ce i-a permis echipei sa se claseze pe locul al III-lea în ierarhia tarilor participante. Notabila este performanta Sandei Toma care a câstigat proba-regina, aceea de simplu. Descoperita cu numai trei ani înainte de JO, ea s-a impus repede în ierarhia performerelor din acesta disciplina. Dupa numai un an de canotaj, Sanda Toma câstiga titlul de campioana nationala, dupa doi ani pe cel de campioana mondiala, iar dupa trei ani titlul de campioana olimpica, fara a fi învinsa, în acest interval, la nici o regata internationala. Celelalte doua medalii de bronz au fost obtinute tot de fete, în probele de dublu vâsle si 8+1.

Scrimerii români au participat la JO de la Moscova cu o echipa completa, fiind înscrisi la toate probele si au cucerit doua locuri IV, doua locuri V si doua locuri VI. La tir, în mod cu totul exceptional, trebuie remarcata performanta pistolarului Corneliu Ion, care, într-o lupta epuizanta cu Jürgen Wiefel din R.D.G. si Gerhard Petrisch din Austria, dupa trei manse de baraj, a reusit sa-i depaseasca si sa cucereasca titlul olimpic cu un total de 596 puncte.

Handbalistii români au facut tot ce le-a stat în puteri pentru a cuceri aurul olimpic, singurul care le lipsea dintr-un impresionant palmares. Dar o înfrângere în semifinala, în fata eternei rivale Iugoslavia, a adus echipei noastre numai medaliile de bronz, dupa o victorie în fata Ungariei. Finala ,,mare” si titlul de campioana olimpica au fost câstigate de echipa R.D.G.

La volei s-a participat atât cu echipa masculina, cât si cu cea feminina. Cea dintâi a câstigat medalia de bronz, iar fetele s-au clasat pe locul al VIII – lea. Dupa o absenta de 20 de ani, tara noastra a participat, din nou, la probele de hipism: cu echipe – în probele de dresaj si obstacole, dar si la individual – în proba de dresaj. Calaretii nostri au câstigat o medalie de bronz la echipe dresaj si un loc V la echipe obstacole.

 Timp de 16 zile, în perioada 19 iulie -3 august 1980, Moscova a gazduit unul dintre cele mai frumoase spectacole sportive, întrecerile celei de-a XXII-a editii a Jocurilor Olimpice. În dupa-amiaza zilei de 3 august, a avut loc ceremonia de închidere, la care au participat peste 100.000 de spectatori.

Los Angeles 1984: Cele mai bune rezultate înregistrate de sportivii români

Dupa 52 de ani, Los Angeles – capitala ,,Vestului salbatic”- este din nou gazda Jocurilor Olimpice. România a fost singura tara din blocul comunist care a participat, celelalte boicotând întrecerile din California, ca replica la absenta americanilor (împreuna cu aliatii lor) în urma cu patru ani, la Moscova.

Chiar în aceste conditii, la startul întrecerilor s-au aliniat 7.000 de sportivi din 140 de tari, pentru a concura la cele 221 de probe din 21 de sporturi cuprinse în program. Atletismu1 românesc a fost reprezentat la Los Angeles de numai 9 atlete. 8 dintre acestea au realizat cea mai buna performanta a atletismului românesc din istoria participarilor la JO, câstigând în total 10 medalii : Doina Melinte – aur la 800 m si argint la 1 500 m; Maricica Puica – aur la 3 000 m si bronz la 1 500 m; Anisoara Cusmir-Stanciu – aur la lungime; Mihaela Loghin – argint la greutate; Vali Ionescu – argint la lungime ; Florenta Craciunescu – bronz la disc; Cristina Cojocaru – bronz la 400 m garduri si Fita Lovin – bronz la 800 m. Cu acest palmares de exceptie, care a însumat 52 de puncte, atletismul românesc s-a situat pe locul V în lume, între natiunile participante la întrecerile atletice de la Los Angeles, înaintea unor tari cu vechi traditii atletice, cum ar fi Canada, Finlanda, Franta si Australia.

Si canotajul feminin a reprezentat o adevarata revelatie. Româncele au câstigat, pe lacul de la Casitas, cinci din cele sase titluri olimpice feminine, cel de-al saselea echipaj cucerind medalia de argint. Daca adaugam la acest bilant medaliile de aur si de argint obtinute de cele doua echipaje masculine românesti si facem un total, constatam ca, la cele opt probe la care s-a participat, s-au câstigat tot atâtea medalii, dintre care 6 de aur si 2 de argint. Este cel mai bun rezultat înregistrat de canotajul românesc la întrecerile olimpice.

O alta ramura de sport care a avut o contributie importanta la sporirea zestrei de medalii si puncte a delegatiei române, au fost halterele. Din cei 10 halterofili care au intrat în concurs, 8 au câstigat medalii – 2 de aur, 5 de argint si 1 de bronz, un total de 43 puncte aduse delegatiei noastre în clasamentul neoficial pe natiuni. Nicu Vlad, cel mai valoros dintre halterofilii nostri, nu numai ca a câstigat medalia de aur, dar a doborât si trei recorduri olimpice – la împins, aruncat si la total. Astfel, si în clasamentul pe natiuni la haltere, România s-a situat pe locul I, întrecând o serie de tari cu vechi traditii în aceasta ramura de sport, cum ar fi: S.U.A., Japonia, R.P. Chineza, R.F.G., Canada, Marea Britanie. Si la kaiac – canoe, cu cele 39 de puncte acumulate, reprezentantii nostri s-au clasat pe locul I în ierarhia mondiala a probei.

Pentru a cincea oara participant la JO, multiplul nostru campion Ivan Patzaichin a facut din nou dovada talentului si pregatirii sale exceptionale, cucerind, în echipaj cu Toma Simionov, doua medalii – una de aur, la canoe-dublu 1 000 m si una de argint, la canoe-dublu 500 m. Aceste doua medalii vin sa încununeze o activitate prodigioasa de aproape 20 de ani în slujba sportului de performanta, interval în care a cucerit, la cele 5 editii ale JO, nu mai putin de 4 medalii de aur si 3 de argint. Astfel se încheie activitatea sportiva de performanta a unui mare campion, în plina glorie sportiva, deoarece, dupa JO de la Los Angeles, Patzaichin a spus adio participarii sale competitionale, dar nu si acestei ramuri de sport, caci a ramas în continuare în mijlocul sportivilor, în calitate de antrenor si de membru marcant al Comitetului Olimpic Român. A doua medalie de aur a fost obtinuta de kaiacul de patru al fetelor.

Scrima romaneasca s-a impus, ca si la alte editii ale JO, cu toate ca participarea s-a limitat la numai patru din cele opt probe incluse în program: floreta feminin si sabie – individual si pe echipe. La acestea din urma, ambele formatii au avut o comportare buna, numarându-se printre candidatele la titlul olimpic. Fetele noastre au disputat finala în compania echipei R.F.G., obtinând medalia de argint, iar echipa de sabie s-a clasat pe locul al III-lea.

Înotul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de doua sportive de clasa internationala: Aneta Patrascoiu si Carmen Bunaciu, concurente la probele de 100 m si 200 m spate. Timpii obtinuti de finalistele acestor doua probe le îndreptateau pe ambele noastre sportive sa aspire la o medalie si chiar la titlul olimpic. Din pacate, nici una nu s-a prezentat la valoarea sa reala. Totusi, Patrascoiu reuseste sa se claseze a treia în proba de 200 m spate si câstiga prima medalie în istoria participarilor înotului românesc la JO.

Cât despre handbalisti, ei s-au aflat la a patra tentativa de cucerire a titlului olimpic, singura performanta care lipseste din bogatul palmares al reprezentativei nationale masculine. În urma tragerii la sorti, echipa tarii noastre nimereste în grupa cu Iugoslavia, eterna rivala, care ne-a învins si de data acesta. Asa încât, România a jucat finala ,,mica” si a intrat în posesia medaliei de bronz, în urma victoriei asupra Danemarcei.

La box, un singur medaliat, Mircea Fulger, a ajuns pâna în semifinale, obtinând bronzul. Cei 127 de sportivi români au participat la competitiile a 12 ramuri de sport si 86 de probe, dintre care 56 masculine si 30 feminine. Bilantul înregistrat de ei la întrecerile olimpice californiene constituie cel mai bun rezultat din istoria participarilor României la JO. S-au cucerit 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint si 17 medalii de bronz, precum si un total de 325,50 puncte.

Cu acest bilant România s-a situat pe locul al II-lea, în clasamentul întocmit dupa numarul medaliilor de aur, si pe locul al III-lea, dupa numarul total de medalii si puncte. Un bilant excelent, mai ales daca avem în vedere faptul ca, la toate editiile JO dinaintea celor de la Los Angeles, sportivii nostri au câstigat în total 28 de medalii de aur, în timp ce la aceasta editie a JO, au devenit detinatorii a 20 de titluri olimpice.

Seul 1988:     O noua Olimpiada a recordurilor
Jocurile Olimpice s-au desfasurat din nou pe pamântul Asiei; dupa Tokio în 1964, Seulul -capitala Republicii Coreea- este gazda celei de a XXIV-a editii a întrecerilor olimpice.

Din fericire pentru miscarea olimpica, nu a mai existat nici un boicot. 159 de tari au onorat aceasta editie a Jocurilor Olimpice, 8473 de sportivi întrecându-se la cele 23 de sporturi cu 237 de probe incluse în programul acestei editii.

S-au batut toate recordurile: numar de tari si sportivi participanti, numar de sporturi si probe incluse în programul olimpic, numar de spectatori, cele mai moderne si dotate baze sportive. În plus, a fost si cea mai „informatizata” editie a Jocurilor Olimpice, calculatoarele fiind prezente peste tot si pentru orice problema, de la promptitudinea rezultatelor, la cele mai diverse detalii organizatorice si tehnice. Televiziunea a fost prezenta pretutindeni: 23 de canale TV, câte unul pentru fiecare sport inclus în programul JO, au transmis – în continuu si integral- toate întrecerile sportive, de la competitiile preliminare la cele finale.

Ca orice editie a Jocurilor Olimpice, si cea de la Seul a avut vedetele si eroii sai. Dintre acestea, românca Daniela Silivas câstiga 3 medalii de aur, 2 de argint (una cu echipa) si 1 de bronz. Florence Griffith Joyner (SUA), a cucerit 3 medalii de aur si 1 de argint. Înotatorul sovietic Vladimir Salnikov, campion olimpic la 1500 m, a repetat performanta de la JO din 1980 de la Moscova. El este si detinatorul unui alt record: 61 de victorii consecutive în perioada 1977-1986. Tot la înot, Krisztina Egerszegi (Ungaria), campioana olimpica la numai 14 ani, prevestea o cariera de exceptie, câstigând ulterior cinci titluri olimpice, la trei editii consecutive: 1988, 1992 si 1996. Cea mai titrata sportiva la Jocurile Olimpice de la Seul a fost, însa, înotatoarea Kristin Otto, care s-a dovedit imbatabila în sase probe, la trei stiluri diferite, câstigând sase medalii de aur.

România a avut o delegatie relativ mica, fata de alte editii ale Jocurilor Olimpice, numarând doar 62 de sportivi, care au concurat la numai 10 sporturi si 55 de probe. Cu toate acestea, ei au realizat una dintre cele mai bune prezente la Jocurile Olimpice: în total, s-au obtinut 24 medalii, dintre care 7 de aur. Tara noastra s-a mentinut în primele 10 natiuni sportive ale lumii: locul al X-lea în clasamentul pe puncte, locul al IX-lea în clasamentul pe total medalii si locul al VIII-lea în clasamentul medaliilor de aur câstigate, întrecând astfel numeroase tari cu vechi traditii sportive, printre care Franta, Italia, Canada si Australia.

Gimnastica, din nou la înaltime! De data aceasta, Daniela Silivas a fost port-drapelul gimnastelor noastre, câstigând nu mai putin de 6 medalii, dintre care 3 de aur, 2 de argint (una cu echipa, clasata pe locul al II-lea, dupa URSS) si 1 de bronz. La acest succes au contribuit -pe lânga Daniela Silivas- Aurelia Dobre, Gabriela Potorac, Eugenia Golea, Celestina Popa si Camelia Voinea.

Sorin Babii a devenit campion olimpic în proba de pistol liber, confirmând traditia tirului românesc. Sorin Babii este al cincilea campion olimpic la tir dupa Iosif Sârbu (1952), Stefan Petrescu (1956), Ion Dumitrescu (1960) si Corneliu Ion (1980).

O premiera în sportul românesc: Noemi Lung, care a obtinut cea dintâi medalie de argint pentru înotul românesc, dupa cea de bronz, cucerita de Anca Patrascoiu la Jocurile Olimpice din 1984 de la Los Angeles.

Sportul rege al Jocurilor Olimpice – atletismul – ne-a adus satisfactia unei medalii de aur, cucerita de Paula Ivan în proba de 1500 m. Aceeasi sportiva a mai obtinut si o medalie de argint, în proba de 3000 m.

Canotajul românesc continua seria marilor succese olimpice, adaugând la zestrea de medalii si puncte a României 1 medalie de aur, prin echipajul compus din Rodica Arba si Olga Homeghi; 4 medalii de argint si 2 de bronz. De asemenea, un loc IV si un loc V. Cu totalul de 6 medalii si locurile IV-V, România, s-a clasat, la canotaj, pe locul al II-lea dupa RDG, ceea ce reprezinta o performanta de rasunet.