Dublă sau triplă impunere pentru salubrizare la Suceava: După ce au plătit taxă de salubritate, sute de firme din oraș puse să facă și contracte de salubrizare cu firmele agreate


Intră acum și în grupul de

Consilierul local sucevean Cristina Zbârnea a ridicat în ultima ședință a Consiliului Local o problemă care a revoltat zeci de operatori economici suceveni: deși plătesc deja taxa de salubrizare la Primărie, primesc notificări de la Poliția Locală prin care sunt obligați să încheie contracte suplimentare cu cei doi operatori agreați – Ritmic și Diasil.

Consilierul local Cristina Zbârnea a explicat că toți agenții economici vizați plătesc taxă de salubrizare la Primărie. „Vorbim de impunerea unor contracte cu Ritmic și Diasil în vederea toaletării spațiilor verzi. Exact la asta fac referire. La dublarea contractelor, dublarea acestei taxe”, a spus Zbârnea în plen.

Secretarul general Alexandru Moldovan și viceprimarul Dan Ioan Cușnir au justificat că taxa plătită la Primărie acoperă doar „deșeurile angajaților”, iar contractul separat este pentru „deșeurile produse de societate”.

Consilierul Zbârnea a replicat că este vorba despre o dublă, chiar triplă impunere pentru același serviciu.

Este adevărat că acest sistem a fost implementat încă de mulți ani, în timpul administrației Ion Lungu, dar asta nu înseamnă că nu poate fi schimbat și făcut corect.

Exemplul concret al unui cuplu de tineri antreprenori

Tudor și Ana, soț și soție, absolvenți ai Universității „Ștefan cel Mare”, și-au deschis o mică firmă de servicii online. Lucrează de acasă.

  • Ca locuitori → plătesc fiecare taxa de salubrizare
  • Ca angajați ai propriei firme → plătesc din nou taxa la Primărie (calculată pe număr de salariați)
  • Ca firmă → primesc notificare să plătească minim 700 lei la fiecare șase luni la Ritmic sau Diasil, chiar dacă nu produc deșeuri suplimentare.

Singurul „deșeu” de pe biroul lor de la firmă este hârtia primită de la Poliția Locală.

De ce explicația Primăriei nu stă în picioare

Faptul că Primăria spune că taxează separat deșeurile produse de angajați și cele ale firmei este probabil o eroare. Angajatul, în timpul programului, dacă generează deșeuri, le generează în timpul activității curente – deci intră în taxa de salubrizare pentru persoane juridice, plătită deja la Primărie. Dacă mănâncă sandvișul adus de acasă în pauză, este acoperit de taxa plătită ca locuitor al orașului.

Există, desigur, firme care produc deșeuri în cantități foarte mari și angajați care locuiesc în alte localități – dar regulamentul se aplică tuturor la fel, „la grămadă”, fără discernământ.

Întrebarea de 50 de bani

Dacă firma cumpără apă îmbuteliată sau sucuri pentru angajați, PET-urile trebuie predate operatorului local sau duse la Returo pentru cei 50 de bani/bucată? Cine încasează banii din SGR? De ce o firmă care vrea să recicleze și să primească bani este împiedicată și obligată să predea ambalajele operatorului fără să primească nimic, dar plătind în continuare contractul?

Un argument al unor responsabili ai municipalității privind introducerea contractelor de salubrizare în plus față de taxa de salubrizare ar fi că persoane de la diverse firme depozitează deșeuri rezultate din activitatea economică la punctele de colectare a gunoiului și că acestea ar trebui să plătească unui operator preluarea deșeurilor. Astfel, pentru municipalitate, toate firmele sunt din start considerate contraveniente în loc să fie depistate și sancționate doar cele care nu respectă legislația. E ca și cum fiecare șofer ar trebui să achite lunar cel puțin o amendă pentru depășirea vitezei întrucât mulți șoferi circulă cu viteză excesivă.

Ce spune legea?

Legea nr. 101/2006 (republicată) a serviciului de salubrizare prevede la art. 5 alin. (2) că strategiile locale trebuie să promoveze „calitatea și eficiența serviciului”, „economia de piață”, „dezvoltarea durabilă” și „consultarea utilizatorilor”. La art. 22 alin. (4) operatorii sunt obligați să aplice „metode performante de management care să conducă la reducerea costurilor de operare”.

Obligarea firmelor să plătească de două-trei ori pentru același serviciu contrazice flagrant aceste principii.

De ce insistă Primăria?

Pentru că nu reușește să atingă țintele UE de colectare selectivă și încearcă să „îmbunătățească” statisticile forțând mii de firme să apară în evidențele Ritmic și Diasil – chiar dacă gunoiul e același și adesea amestecat în aceeași mașină.

În loc să aplice principiul „poluatorul plătește” și să recompenseze pe cei care sortează corect, municipalitatea pedepsește pe toată lumea la fel.

Până acum, sute de mici antreprenori suceveni primesc în prag de sărbători o notificare: „Plătiți și a treia oară pentru același gunoi”.

Primarul Vasile Rîmbu a anunțat recent că vrea să rezolve inechitatea subvențiilor la încălzire. Poate că același principiu al echității ar trebui aplicat și aici: un regulament corect prin care sucevenii care sortează și reciclează să fie recompensați, nu pedepsiți.


Intră acum și în grupul de