Investigație aprofundată a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat acordate Companiei Naționale a Uraniului care are singura exploatare în județul Suceava. Surse din CNU: Există riscul ca banii primiți să fie returnați, ceea ce e echivalent cu falimentul


Intră acum și în grupul de

La doar câteva zile după ce Compania Națională a Uraniului a obținut, din partea Ministerului Energiei, o tranșă de aproape 30 de milioane de lei pentru continuarea activității, Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autorități acestei companii sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Potrivit unui comunicat de presă, Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autoritățile române Companiei Naționale a Uraniului sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

În comunicat se arată că în data de  12 iunie 2017, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a Companiei Naționale a Uraniului SA (denumită în continuare „CNU”). Planul de restructurare prevede acordarea unui sprijin în valoare de aproximativ 95 de milioane EUR (441 de milioane RON) pentru CNU, sub formă de granturi, de subvenții, de anulare a unor datorii și de conversie a datoriei în acțiuni. Acest plan succede unui împrumut urgent sub formă de ajutor pentru salvare în valoare de aproximativ 13,3 milioane EUR (62 de milioane RON) acordat pentru menținerea întreprinderii pe linia de plutire, pe care Comisia l-a aprobat la 30 septembrie 2016 cu titlu temporar.

 

Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit unui stat să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiții specifice și prevăd, în special, condiția ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilității sale pe termen lung, ca respectiva întreprindere să contribuie la costurile aferente restructurării sale și ca orice eventuale denaturări ale concurenței să fie limitate.

 

„În acest stadiu, Comisia își exprimă îndoiala că ajutorul pentru restructurare propus îndeplinește aceste condiții. În special, în cursul investigației aprofundate pe care o va efectua, Comisia va analiza aspectele următoare:

 

dacă planul de restructurare propus ar putea restabili viabilitatea pe termen lung a CNU fără ca acesteia să i se acorde în continuare un ajutor de stat;
dacă CNU sau investitori de pe piață contribuie suficient la costurile de restructurare, garantând astfel că planul de restructurare nu se bazează în principal pe fonduri publice și că ajutorul este proporțional, precum și
dacă România prevede măsuri corespunzătoare pentru a limita denaturările concurenței generate de ajutor.
Comisia își va continua investigațiile pentru a afla dacă se confirmă preocupările sale exprimate inițial. Inițierea unei investigații oferă părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații și nu anticipează rezultatul acesteia”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

CNU este o societate deținută integral de statul român, care are drept obiect de activitate exploatarea minelor de uraniu din România și producția de materii prime transformate în combustibil pentru centralele nucleare. CNU extrage minereu de uraniu, îl procesează pentru a obține octoxid de uraniu (U3O8) și, după o rafinare ulterioară, îl transformă în dioxid de uraniu (UO2). CNU are două unități de exploatare: o unitate de extragere a uraniului, cu sediul în Crucea-Botușana (județul Suceava, regiunea Nord-Est), și o uzină de procesare-rafinare, cu sediul în Feldioara (județul Brașov, regiunea Centru). În 2017, întreprinderea avea 772 de angajați.

CNU se confruntă cu dificultăți financiare în urma pierderii principalului său client, producătorul de energie nucleară Societatea Națională Nuclearelectrica. Planul de restructurare notificat prevede diferite măsuri de sprijin public:

prelungirea împrumutului pentru salvare inițial în valoare de 62 de milioane RON (13,3 milioane EUR);
un grant în valoare de 75,5 milioane RON (16,2 milioane EUR) pentru sprijinirea investițiilor de modernizare a CNU;
anularea unei datorii publice în valoare de 77 de milioane RON (16,6 milioane EUR);
conversia datoriei publice contractate de CNU în valoare de 13,34 de milioane RON (2,9 milioane EUR) în acțiuni deținute de statul român, precum și
o subvenție pentru funcționare de 213 milioane RON (45,8 milioane EUR ) pentru acoperirea diferenței dintre costurile de producție ale CNU și prețurile de vânzare stabilite în condiții de piață în cursul perioadei de restructurare

„În conformitate cu Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, întreprinderile aflate în dificultate financiară pot beneficia de ajutoare de stat dacă îndeplinesc anumite condiții. Se poate acorda un ajutor pentru o perioadă de 6 luni („ajutor pentru salvare”). După această perioadă, ajutorul trebuie să fie rambursat sau trebuie să i se notifice Comisiei un plan de restructurare, pentru ca ajutorul să poată fi aprobat („ajutor pentru restructurare”). Planul trebuie să asigure faptul că viabilitatea întreprinderii este restabilită fără niciun alt sprijin din partea statului, că aceasta contribuie la un nivel adecvat la costurile de restructurare și că denaturările concurenței generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri compensatorii”, notează Comisia Europeană.

Surse din interiorul Companiei Naționale a Uraniului au declarat pentru News Bucovina că această investigație ar putea avea ca rezultat restituirea sumelor alocate CNU.

„O decizie de restituire a banilor este echivalentă cu falimentul și ar fi păcat, mai ales acum când intram în ritm aproape normal”, a spus sursa citată care a subliniat că nu consideră normală o astfel de investigație în condițiile în care CNU aparție statului, iar statul dorește să-și susțină această companie.

Mai mult, aceasta a menționat că o eventuală activitatea de închidere a minei va costa zeci de milioane de euro.

„Pentru ecologizarea și închiderea zonei se estimează că suma necesară va fi de circa 360 de milioane de lei”, a menționat sursa citată care a spus că se va vedea în perioada următoare care va fi soarta CNU și a angajaților din județul Suceava.(N.B.)

 


Intră acum și în grupul de