Institutul Național de Statistică: Județul Suceava, pe locul trei în țară ca număr de unități de primire turistică după Brașov și Constanța

Județul Suceava se situează pe locul trei în țară ca număr de unități de primire turistică după Brașov și Constanța, fiind urmat de Harghita, Mureș și Prahova, potrivit datelor făcute publice, luni, de Institutul Național de Statistică.

Sursa citată precizează că la 31 iulie 2018 în țară funcționau 8.449 de structuri de primire turistică având un număr total de 353.300 de locuri de cazare.

Din numărul total de locuri în hoteluri, 43,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 23,9% au fost în hoteluri cu 2 stele, 26,8% în hotelurile cu 4 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 1,8% în hotelurile cu o stea şi 0,08 % în hotelurile neclasificate pe stele.

Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (52,1% din total hoteluri) şi 2 stele (20,6%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36, iar cele cu 4 stele au fost 367 (cu 37 mai multe decât la 31 iulie 2017).

La 31 iulie 2018 erau neclasificate pe stele 102 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare faţă de 113 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51,0 % din total în anul 2018, valoare aprope similară cu anul 2017). Din cele 1633 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2018, un număr de 2 hoteluri (0,1% din total hoteluri), cu un total de 158 locuri, nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 34,1% au fost în alte localități şi trasee turistice, 28,1% au fost în staţiunile din zona montană,18,3% în Municipiul Bucureşti şi orașele reședinţă de județ (exclusiv oraşul Tulcea), 9,1% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,0% în staţiunile balneare, 3,4% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).

Institutul Național de Statistică precizează că primele șase judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (961 structuri de cazare), Constanţa (834), Suceava (460), Harghita (434), Mureş (362) și Prahova (345).

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,0%, judeţul Braşov 8,4%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,1%, județul Bihor cu 4,0%, județul Prahova cu 3,6 % și judeţul Suceava cu 3,4%.

Din totalul de 161,7 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2018 (exclusiv camerele din căsuţe), 98,4 mii (60,7%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2018 cu 1901 în pensiunile agroturistice, cu 797 în hoteluri, cu 605 în vilele turistice, cu 469 în pensiunile turistice, cu 169 în hosteluri.

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2018 a fost de 353,3 mii. Cele mai multe locuri 196,7 mii erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 48,6 mii locuri, pensiunile turistice cu 35,8 mii locuri, vilele turistice cu 16,6 mii locuri, hosteluri cu 14,2 mii locuri. După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 77,7% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.

Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,6% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe).

În taberele de elevi şi preşcolari 57,3% din camere erau fără baie sau duş.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 91,7 mii erau în “Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, 80,3 mii erau în “staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa”, 72,5 mii în “alte localităţi şi trasee turistice”, 65,0 mii în “staţiuni din zona montană”, 36,2 mii în “staţiuni balneare” şi 7,6 mii în zona “Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea”.

INS notează că prin structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii pentru turişti.

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. (N.B.)