Băncile scumpesc creditele

Ordonanța de Guvern privind protecția clienților bancari duce la majorarea costurilor la creditele pentru populație. Formulele de calcul ale dobânzilor sunt din ce in ce mai complicate.

Alpha Bank și, mai recent, UniCredit Țiriac au decis să modifice formula de calcul a dobânzii variabile conform cu ultimele prevederi ale legii. Deși actul normativ ar fi trebuit să fie construit pentru a aduce avantaje clientului bancar în primă faza, rezultatul este exact opusul. Acest lucru se întâmplă, printre altele, și din cauza faptului că băncile includ acum în dobânda variabilă tot riscul de țară si toate costurile cu rezervă minimă obligatorie (ambele la niveluri extrem de ridicate).

Astfel, în cazul creditului pentru locuința în lei oferit de UniCredit Țiriac, de exemplu, dobânda crește de la un maxim de 17,45% pe an la 24,33% pe an.

În cazul Alpha Bank, observăm o majorare de dobândă la nivelul imprumuturilor pentru locuință oferite în euro. Dobânda crește de la 8,4 la aproximativ 9% pe an. În cazul creditului de locuință în euro oferit de UniCredit Țiriac, dobânda crește de la un maxim de 12,12% la 13,42%. Majorări semnificative găsim la Alpha Bank în cazul creditelor de nevoi personale, unde dobânda crește cu până la două procente.

Cele două bănci se aliniază normelor elaborate de protecția consumatorilor potrivit directivei europene privind creditul de consum. Astfel, formula de calcul a dobânzii variabile este modificată pentru a fi explicată pe larg potențialilor clienți. Formularea ,,dobânda poate fi modificată în funcție de condițiile pieței” va dispărea practic din contracte. Asta nu inseamnă însă că noile formule sunt și ușor de înțeles pentru public. Astfel, în cazul UniCredit Țiriac, dobânda variabilă are următoarea formulă: „D = EURIBOR/ROBOR/ LIBOR 6 Luni + CDS medie pe ultimele 3 Luni + efectul MRR corelat + Marja băncii”.

Adică la dobânda medie la euro, lei sau la dolari se adaugă un anumit procent care rezultă din costurile rezervei minime impuse de BNR (efectul MRR), costul anual pe care trebuie să-l plătească un investitor pentru a se asigura impotriva riscului de țară (CDS) și o marjă a băncii. Cum BNR nu intenționează să scadă rezervele minime la valută, iar riscul de țară este din ce în ce mai mare, ne putem aștepta la alte scumpiri.