Proiectul Campusului II, la început de drum


Intră acum și în grupul de

În Auditoriumul “Jospeh Schimidt” al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, în cadru festiv, în prezența comunității academice și a autorităților locale a fost expus Planul Urbanistic Zonal (PUZ) și Studiul de prefezabilitate pentru Campusul II. „Vrem să încercăm să dinamizăm activitatea comunității din Suceava. Probabil că universitatea e cea care trebuie să dea tonul și să contribuie la afirmarea Sucevei pe plan european”,  a declarat rectorul Adrian Graur.

„Am început în 2004 cu un vis, lărgirea Campusului I. Am ajuns la 6,5 ha cu sprijinul autorităților locale dar și prin achiziționarea unor spații. În 2007, cu sprijinul ministerului, al autorităților centrale și locale am obținut pentru al doilea Campus 30 de ha în extravilanul comunei Moara. A urmat o perioadă de un an în care am organizat 5 licitații ca să selectăm proiectantul. Am decis la a V-a licitație ca proiectantul să fie Universitatea de Arhitectură București. În decembrie 2008 am definitivat Planul urbanistic zonal și am obținut aprobarea Consiliului Județean pentru acesta,  și tot în 2008 cele 30 de ha au fost trecute în intravilanul comunei Moara, ceea ce a însemnat reducerea unor taxe și un pas mai rapid în evoluția acestui campus”, a spus rectorul Graur.

Arh. Constantin Enache, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București, coordonatorul proiectului a precizat vineri, că ar fi rămas “un simplu desen pe hârtie” sau “un simplu exercițiu grafic” dacă la Suceava n-ar fi funcționat “un adevărat spirit de patriotism local care s-a coagulat în jurul rectorului Adrian Graur”. Acesta a mai spus că amplasarea campusului în direcția comunei Moara poate însemna “o creștere a orașului”, dacă va fi gândită “la scara la care o făceau înaintașii din epoca interbelică”, cea “a viitorului”. El a mai precizat că proiectul urmărește “transformarea drumului județean într-un bulevard al orașului”, care  va genera “o altă scară, o altă amploare de dezvoltare” și va determina dezvoltarea unei legături între oraș și Campus.

Proiectul a fost realizat de un colectiv de arhitecți de la Universitatea de arhitectură bucureșteană, la care au colaborat arhitecți și ingineri suceveni, printre care arh. Constantin Gorcea, proiectul bucurându-se și de colaborarea internațională a unor specialiști – un aromân din Grecia și alte două persoane din Franța.

 


Intră acum și în grupul de