Managerul unei pensiuni din centrul Sucevei: Ar fi cazul să nu mai înghițim atâtea gogoși despre ce nemaipomeniți sunt alții din țară, ci să apreciem și să dezvoltăm ce avem, cu mai mare încredere în potențialul și viitorul nostru

Managerul pensiunii Villa Alice din centrul municipiului Suceava, Vasile Constantin Boghian, consideră că sucevenii sunt foarte critici cu propriul oraș sau județ și că acceptă sau preiau clișee negative despre Suceava.

Într-un material transmis redacției NewsBucovina, Vasile Constantin Boghian vorbește despre nivelul de trai și despre viața culturală a Sucevei, arătând că în multe aspecte județul nostru se menține în mentalul colectiv cu o imagine incompletă, deformată sau plină de idei preconcepute.

Vă prezentăm integral comunicatul transmis redacției NewsBucovina de managerul pensiunii Villa Alice, Vasile Constantin Boghian:

Percepție și realitate despre Suceava

Noi sucevenii avem o meteahnă nu chiar originală, dar păguboasă: suntem foarte critici cu propriul oraș sau județ chiar și atunci când nu ar merita să o facem.

De exemplu clujenii între ei, în interior deci, se mai critică, toate relele căzând ori pe primar ori pe foștii conducători care sunt deja în pușcărie. Dacă însă discută cu un străin de orașul lor, clujenii îl laudă chiar și când este evident că nu merită. Mențin astfel o imagine bună a orașului lor în ochii celorlalți mai ales dacă interlocutorul pare a fi un om cu bani care i-ar putea cheltui la Cluj sau dacă este vreun tânăr promițător care într-un viitor poate chiar apropiat ar putea contribui la dezvoltarea Clujului.

Daca cineva arată ceva în neregulă despre Cluj în vreun mediu de socializare sau în presă, clujenii dovedesc imediat un puternic spirit de solidaritate unindu-și forțele pentru distrugerea sau discreditarea mediatică a celui care a îndrăznit să critice cu ceva Clujul.

Evident că realitatea din Cluj e de multe ori mai puțin bună decât reclama pe care și-o fac profesionist, dar nu e cazul acum să intrăm în detalii.

Acum este momentul să vorbim despre Suceava pentru că din păcate mulți dintre noi nu avem conștiința propriei valori, iar unii dintre noi chiar acceptă sau preiau ei înșiși clișee negative despre Suceava. E drept ca și televiziunile amintesc foarte rar despre Suceava doar daca e cumva vorba despre vreun accident de circulație mai grav, vreo inundație sau vreun incendiu. Anul acesta de Crăciun sau Paște s-a amintit câte ceva despre Bucovina despre tradiții, obiceiuri sau ouă pictate.

Astfel Suceava se menține în mentalul colectiv cu o imagine incompletă, deformată sau plină de idei preconcepute. Abia odată cu promovarea brandului Bucovina și a cunoașterii ceva mai bine a trecutului istoric al zonei, imaginea a început să se mai schimbe în bine. Totuși confuziile încă mai continuă, percepția individuală și chiar colectivă fiind încă departe de o realitate de cele mai multe ori mai bună. Rolul acestor rânduri este tocmai de a umple golurile de informație, de a echilibra raportul percepție – realitate în favoarea realității, după cum spuneam de multe ori mai bună decât percepția și imaginea publică.

Începem cu o informație destul de cunoscută de către mulți dintre noi: Suceava este pe primul loc în țară cu cel mai mare număr de metri pătrați de spații comerciale moderne pe cap de locuitor și continuă să-și consolideze locul 1 și în 2018 cu noi spații, multe fiind cele mai rentabile din România, de exemplu „Kaufland” care își va construi în Suceava în 2019 și primul mall Kaufland din Romania. Să nu uităm că în 2004 când s-a deschis Metro la Suceava, a avut în prima zi vânzări de peste 28 de milioane de euro, fiind recordul absolut al vânzărilor pentru prima zi din întreaga istorie a Metro în toată Europa de până atunci. Apoi Metro Suceava a fost singurul din România care a fost mărit consistent.

Numărul record de spații comerciale moderne și vânzările pe măsură arată că sucevenii au ceva bani, că au un nivel de trai destul de ridicat, deci la acest important indicator al nivelului de trai, Suceava este pe locul 1. La asta se adaugă și faptul că în Suceava mai există un alt spațiu comercial uriaș neluat în calcul, bazarul, cel mai mare din România de unde oamenii cu venituri mai mici își pot cumpăra de multe ori aproape aceleași produse ca în mall-uri, dar la preț mai mic, alteori produse mai puțin pretențioase, dar la prețuri mult mai mici. Deci și cei mai săraci sau mai economi pot trăi la un nivel acceptabil în Suceava.

 

Un alt indicator al nivelului de trai este numărul de mașini. În județul Suceava procentul de creștere al numărului de mașini din 1990 pana în 2016 (inclusiv) a fost cel mai mare din România și anume de 506%. Pe locul 2 a fost Bucureștiul cu o creștere de 495%, iar media de creștere pe țară era de 280%. Prefectura Suceava anunța într-un ziar local că în perioada aprilie, mai, iunie 2018 s-au înmatriculat în județ peste 30.000 de mașini, un adevărat record cel puțin pentru România. Până la finalul lui 2018 procentul de creștere va fi cu siguranță mult mai mare de 506%, decalajul față de restul țării mărindu-se și mai mult în favoarea Sucevei. Să nu vă imaginați că sunt rable, majoritatea sunt mașini de lux. La Suceava funcționează cu succes cel mai mare târg de mașini din România de foarte mulți ani.

Poate cel mai important indicator al nivelului de trai este construcția de case unde Suceava excelează din nou. Județul Suceava este pe primul loc în România la numărul de autorizații de construcție de case pe cap de locuitor. Sunt mii de vile cu teren aferent construite în satele aproape lipite de Suceava la prețuri mai mici decât un apartament cu doua camere în Cluj și la o calitate a finisajului net superioară față de Cluj. Să recapitulăm, la cei trei indicatori principali ai nivelului de trai Suceava este pe locul 1 în România, iar Clujul nu prinde top 3 la nici un indicator.

 

Într-o emisiune economică recentă la un post național de televiziune, invitații se mirau la citirea de către moderator că cel mai mare rulaj de bani din România după București este în Suceava și nu la Cluj sau Timișoara, Constanta, Brașov sau alt mare oraș cum erau tentați să creadă invitații(economiști majoritatea) din studio. Explicația principală dată de moderator și acceptată de invitați era că Suceava este, surprinzător, o mare forță comercială în România (mirarea era deja atenuata de faptul că moderatorul prezentase deja cu câteva minute înainte o parte din datele pe care vi le-am prezentat și eu mai sus) și că banii „se învârt” mai ușor în comerț decât în industrie și se văd mai repede în nivelul de trai.

Județul Suceava, adică Bucovina (de sud) este a treia zonă turistică a României după Litoral și Valea Prahovei conform numărului de turiști care au vizitat zona. Recent județul Suceava (Bucovina) a primit „distincția europeană de excelență în turism”, singura din România în anul 2018. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava este pe locul 1 între toate universitățile din România la numărul de invenții brevetate atât la categoria profesori cât și la studenți si asta de câțiva ani la rând. De altfel universitatea din Suceava a reprezentat România la un concurs european de inventică chiar în această toamnă, unde a câștigat pentru România „marele premiu” și 3 medalii de aur. Bucovina a avut Universitate încă din 1875 la Cernăuți înaintea Transilvaniei. Cea din Cluj s-a înființat câțiva ani mai târziu în 1878, primul rector al Universității Cluj fiind rectorul de până atunci al Universității din Cernăuți.

Ca și viață culturală putem spune că în Suceava s-au organizat multe evenimente culturale unele chiar cu participare internațională. De exemplu „Festivalul de artă medievală” a rămas singurul de acest fel care se mai organizează în România și care an de an are o tot mai consistentă participare internațională. Festivalul de teatru „Matei Vișniec” care între timp a devenit și internațional a ajuns la o asemenea dimensiune și calitate încât deja face concurență festivalului de la Sibiu. Teatrul local „’Matei Visniec”, deși destul de nou, a devenit unul din cele mai apreciate din România făcând turnee atât în țară cât și în străinătate. În această vară a fost invitat la Institutul Cultural Român de la Paris unde s-au ținut spectacole la care au asistat românii din Franța, dar și francezi, chiar și critici de teatru care au apreciat nivelul înalt la care a ajuns teatrul sucevean care a reprezentat practic Romania în anul centenar la Institutul Cultural Roman din Paris.

 

Tot în Suceava s-au mai organizat „Festivalul de film Unica”, „Festivalul internațional de blues” deja tradițional unde au fost invitați printre cei mai mari cântăreți de blues din lume; de asemenea a devenit deja tradițional și „Festivalul Bucovina Rock Castle”, apoi „Festivalul internațional al Școlilor de teatru”. Muzeul Bucovinei s-a redeschis complet renovat și modernizat și funcționează și ca un adevărat centru cultural.

Cea mai nouă atracție (pentru prima dată în România), te poți plimba virtual prin Suceava anului 1900 cu ajutorul unei aparaturi care acum câțiva ani părea science-fiction. Și Cetatea de Scaun a fost renovată și dotată cu obiecte specific medievale, dar și aparatură ultramodernă, lasere, holograme, proiecții care încearcă să recompună istoria cetății, a Moldovei medievale, dar și a vieții de zi cu zi a timpurilor medievale.

Toate acestea au atras tot mai mulți turiști străini, cei mai mulți fiind în acest an din Spania și Germania apoi Austria, Anglia, Italia, Olanda, Polonia, Ungaria și alte țări.

Aeroportul din Suceava „Ștefan cel Mare” are cele mai mari creșteri ale numărului de pasageri în ultimii 3 ani din România, fiind singurul aeroport după Otopeni cu cursă zilnică Suceava – Londra și retur, cu avion mare și grad de ocupare de peste 93%.

Ca să tragem o concluzie la toate cele arătate până aici ar fi cazul să nu mai înghițim atâtea gogoși despre ce nemaipomeniți sunt alții din țară, ci să apreciem și să dezvoltăm ce avem, cu mai mare încredere în potențialul și viitorul nostru.

La momentul unirii pe 28 noiembrie 1918, Bucovina era una din cele mai dezvoltate economic provincii ale României Mari și cu un nivel de educație și civilizație ridicat. Cu îndrăzneală, tenacitate și încredere putem duce la un nivel superior această moștenire.

* Evident că nu e totul perfect în Suceava, există multe lucruri care pot fi îmbunătățite sau chiar schimbate, nu e cazul să o facem în acest text, găsiți însă propuneri în „Schimbarea la față a Sucevei” scriind acest titlu pe Google sau „Despre târgul de Crăciun și nu numai”  în „Crai nou” din decembrie 2017 sau pe site-ul www.villaalice.ro la „noutăți” despre Suceava.

VASILE CONSTANTIN BOGHIAN