Preşedintele CJ Suceava va prezenta la Bruxelles filmul inundaţiilor înregistrate în iulie 2008

Preşedinţii Consiliilor Judeţene Suceava şi Iaşi, Gheorghe Flutur, respectiv Constantin Simirad, se vor afla marţi, la Bruxelles, pentru a discuta cu Comisia de bugete a PE, despre alocarea unor fonduri în vederea finanţării unor lucrări de refacere a localităţilor afectate de inundaţiile înregistrate în iulie 2008. Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că îşi va susţine argumentele în vederea alocării unui sprijin financiar din Fondul de Solidaritate al UE pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, prin prezentarea unui film şi a unor date statistice privind situaţia distrugerilor în urma calamităţilor naturale din vara anului trecut. Şeful administraţiei judeţene a arătat că a fost realizat un film cu situaţia înregistrată în cele cinci judeţe afectate de inundaţiile din iulie 2008.

Totodată, Flutur a reamintit că a făcut demersuri la Comisia Europeană în vederea alocării unui sprijin pentru refacerea localităţilor afectate de inundaţii, atât în calitate de preşedinte al Consiliului de Dezvoltare Regională Nord Est, cât şi ca reprezentant al Euroregiunii „Prutul de Sus”, care cuprinde şi regiunea ucraineană Cernăuţi, grav afectată de inundaţiile din iulie 2008. Comisia de bugete a PE va discuta marţi, despre alocarea sumei de aproximativ 12 milioane de euro, în vederea finanţării unor lucrări de refacere a localităţilor afectate de inundaţiile din iulie 2008 din judeţele Suceava, Maramureş, Botoşani, Neamţ şi Iaşi.

Fondul European de Solidaritate a fost creat în 2002 pentru a sprijini populaţia unui stat membru victimă a unei catastrofe naturale majore. Fondul, care dispune de un buget anual de un miliard de euro, nu asigură însă finanţare pentru statele membre afectate de secetă, deoarece acest tip de calamitate nu este recunoscut ca atare. România a mai beneficiat de 71.204.670 euro din acest fond, bani folosiţi pentru finanţarea lucrărilor de urgenţă efectuate în 2005, pentru apărarea împotriva inundaţiilor. La acel moment, beneficiari ai fondurilor au fost consilii judeţene şi locale, Compania Naţională de Căi Ferate, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Administraţia Naţională Apele Române. Fondurile au fost implementate în cel mult un an de la data la care au intrat efectiv în conturile speciale deschise de România. Autorităţile române trebuie să transmită Comisiei Europene un raport de implementare în cel mult şase luni de la data expirării termenului de implementare a fondurilor.