Profesorul israelian de origine română Moshe Idel, în conferință la Muzeul Bucovinei: Limba idiș, singura din lume rezultată din contopirea a două limbi diferite, germana și ebraica, se încăpățânează să nu dispară

Profesorul israelian de origine română Moshe Idel, a susținut, joi, în cadrul manifestării „Zilele Limbii și Teatrului Idiș” aflat la ediția a doua la Suceava o conferință despre limba idiș: “Idiș, o lungime de undă specială. Idișul între română și ebraică”.

Potrivit acestuia limba idiș este un hibrid, fiind singura din lume care a rezultat din contopirea a două limbi din familii extrem de diferite, respectiv ebraica și germana și care s-au întâlnit pe continentul european începând cu secolele X- XI.

Profesorul Moshe Idel a explicat că limba idiș a preluat din germană verbele, iar din ebraică substantivele, subliniind că idealele, precum Tora sau Chivot sunt ebraice, iar acțiunile depind de limba germană.

El a subliniat că idiș nu este „o limbă de comunicare externă”, ci o limbă casnică, fiind o limbă foarte emoțională, care are de-a face cu femeile și copiii, dar că este în același timp o limbă modestă și funcțională.

Biblia a ajuns la femei, la mame și de la ele, la copiii lor prin idiș, iar în acest fel limba a mers mai departe, dar că a rămas o limbă casnică pentru că a fost cultivată mai ales de femei, iar elitele au folosit ebraica.

Profesorul Moshe Idel a mai spus că prin migrația evreilor care o vorbeau, limba idiș s-a răspândit în toată lumea, având accent diferit  în fiecare zonă și că, deși diversă, în secolul al XIX-lea a devenit o limbă internațională evreiască, fiind o limbă care unește și care vine din suflet.

Mai mult, limba idiș a fost și vehiculul de răspândire a misticii evreiești, iar hasidismul, respectiv explicarea Cabalei în termeni populari, a devenit strâns legat de idiș fiind difuzat, până astăzi, numai în zonele cu populație evreiască vorbitoare de idiș.

Potrivit profesorului Idel, înainte de Holocaust circa  80 la sută dintre evrei vorbeau idiș, dar că în cel  de-al doilea război mondial au fost exterminați circa 80% din populația care vorbea idiș ceea ce a făcut ca idiș să fie prima limbă aproape exterminată.

De menționat este că până în urmă cu circa 20 de ani, despre idiș aproape că se vorbea la trecut și că limba risca să dispară, iar acum interesul academic este mai mare și scriitorii în limba idiș au început să fie traduși.

Potrivit profesorului Idel la Universitatea Ebraică sunt în fiecare an 20-30 de studenți care studiază idiș și că au început să apară biblioteci nu doar în Israel, ci și în SUA și că se cântă și se pun în scenă piese de teatru în idiș.

„Astăzi hasidicii sunt maximum 5%. În 10 ani, ei vor deveni 10% din poporul evreu. E clar că limba n-o să dispară în generația viitoare sau două generații, dacă nu intrăm în tot felul de apocalipse”, consideră profesorul care nu crede că această limbă, care face parte din patrimoniul cultural al lumii, ar putea totuși să dispară.

Conferința lui Moshe Idel s-a bucurat de interes atât din partea unor lingviști suceveni de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, cât și preoți, membri ai Comunității evreiești din Suceava, București și Oradea sau suceveni preocupați de cultura iudaică.

Directorul Muzeului Bucovinei a apreciat această conferință drept „un moment istoric pentru muzeu și pentru oraș” în condițiile în care profesorul Moshe Idel este considerat „cel mai important cercetător al Cabalei din lume”.

Emil Ursu a prezentat și cel mai recent volum al profesorului tradus în limba română, „Experiența mistică la Abraham Abulafia”,iar autorul a răspuns la întrebări și a dat autografe.

Profesorul  Moshe Idel din Israel este unul din cei mai mari specialiști în iudaism, de la cabală la hasidism, expert în cercetarea comparată a religiilor și în cultura română.

El s-a născut în 1947 la Târgu-Neamț, este profesor de gândire iudaică la Universitatea Ebraică din Ierusalim și cercetător la Institutul Shalom Hartman, doctor în filosofie cu specializarea „Cabala”, visiting professor și cercetător la universități și instituții din întreaga lume, printre care Yale, Harvard, Princeton și UCLA din SUA, Sorbona din Franța, Doctor Honoris Causa al mai multor instituții academice din Israel, SUA sau România. A primit numeroase premii pentru excelență în domeniul gândirii iudaice, pentru excelență în cercetare și pentru unele dintre cărțile sale. În 2009, președintele României l-a distins cu Ordinul Meritul cultural în grad de comandor.(N.B.)