E.ON Romania nu exclude o posibila ajustare a bugetelor de investitii

Grupul E.ON împlineşte anul acesta 5 ani de activitate ca investitor major pe piaţa de energie din România. Acesta este prezent în peste 30 de ţări, are circa 88.000 de angajaţi, şi înregistrează un volum anual de vânzări de aproximativ 82 de miliarde de euro. Tot anul acesta se împlinesc 10 ani de când a fost înfiinţată în Germania prima companie E.ON, rezultată în urma fuziunii companiilor Veba şi Viag. E.ON a reuşit să se impună rapid pe piaţă fiind în prezent unul dintre cei mai mari investitori privaţi din domeniul energetic la nivel mondial, precizează Departament Relaţii Publice şi Comunicare E.ON România .

De la intrarea pe piaţa din România şi până la sfârşitul anului 2008, operaţiunile E.ON în domeniul gazelor naturale şi energiei electrice au fost coordonate de către unităţi de piaţă diferite din cadrul grupului, E.ON Ruhrgas International şi respectiv, E.ON Energie. Începând cu 2009, Grupul E.ON a decis să unească participaţiile din România fiind creată E.ON România, companie platformă pentru toate activităţile energetice de pe această piaţă.

„Prin înfiinţarea E.ON România am dorit ca E.ON să devină primul furnizor integrat de gaze naturale şi energie electrică din România. E.ON România constituie o singură interfaţă pentru clienţii şi furnizorii noştri şi, totodată, o bază solidă pe care putem dezvolta şi eficientiza operaţiunile tuturor companiilor E.ON din România în scopul atingerii obiectivelor grupului”, a declarat, la Bucureşti, Frank Hajdinjak, Director General E.ON România, cu prilejul aniversării celor 5 ani de când Grupul E.ON activează ca investitor în România.

Deşi preluarea celor două foste societăţi de stat reprezintă cele mai importante investiţii făcute până în prezent de E.ON în România, primele afaceri ale grupului datează încă din anul 2002, prin cumpărarea unor pachete de acţiuni minoritare la companii de furnizare a gazelor naturale precum Congaz Constanţa, Distrigaz Vest Timişoara sau Colonia Cluj-Napoca.

Valoarea totală a investiţiilor din 2005, aproximativ 400 de milioane de Euro, plasează E.ON în rândul celor mai mari investitori străini din România. De asemenea, aşa cum s-a angajat prin contractele de privatizare, E.ON a continuat să investească în fiecare an sume importante în modernizarea şi reabilitarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice pentru a atinge standardele serviciilor oferite de concern în toate ţările în care este prezent. Suma totală destinată investiţiilor, în perioada 2005-2009, s-a ridicat la aproximativ 1,26 miliarde lei.

Astfel, companiile E.ON din domeniul gazelor naturale au investit în această perioadă aproximativ 660 milioane lei, iar investiţiile companiilor din domeniul energiei electrice au însumat aproximativ 604 milioane de lei. Investiţiile au fost destinate în special pentru reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de distribuţie, pentru achiziţia de utilaje şi echipamente moderne, înfiinţarea de Centre de Relaţii cu Clienţii, investiţii în soluţii IT, precum şi pentru modernizarea sistemelor de facturare şi încasare.

În 2009, bugetele de investiţii ale întregului Grup E.ON în România s-au ridicat la aproximativ 292 de milioane lei. Având în vedere contextul generat de criza economică şi de creşterea peste aşteptări a costurilor de achiziţie a energiei, pentru 2010 Grupul E.ON România nu exclude o posibilă ajustare a bugetelor de investiţii.

În aceste condiţii obiectivul principal al Grupului E.ON în România este consolidarea poziţiei deja câştigate pe piaţa românească prin accelerarea programelor de optimizare demarate în toate companiile operaţionale încă de la privatizare.

Numărul angajaţilor a evoluat în concordanţă cu punerea în aplicare a proiectelor de optimizare, structura organizaţională la sfârşitul lui 2009 fiind una mai redusă decât cea din 2005. Dacă la privatizare companiile Distrigaz Nord şi Electrica Moldova numărau împreună aproximativ 12.000 de angajaţi, în decembrie 2009 companiile E.ON aveau aproximativ 7.400 de angajaţi. Modificările aduse structurilor organizaţionale au fost făcute într-un mod responsabil, doar prin intermediul programelor de plecări voluntare, evitându-se astfel disponibilizările colective.