Directorul CNIR atenționează că finanțarea europeană pentru autostrăzi și drumuri expres depinde de maturitatea proiectelor. Județul Suceava are șansa să finanțeze trei legături rapide prin PT 2021-2023


Intră acum și în grupul de

Județul Suceava poate beneficia de fonduri europene prin Programul de Transport 2021-2027 pentru a realiza atât drumul de mare viteză Pașcani-Suceava-Siret (A7), dar și drumul de mare viteză Suceava-Bistrița-Dej-Baia Mare-Satu Mare, sau drumul expres Suceava-Botoșani, dar vor fi finanțate cu prioritate proiectele mature, care au Studiu de Fezabilitate, AM urmate de finalizarea licitațiilor pentru proiectare și execuție sau doar execuție.

Directorul General al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Cătălin Urtoi, a explicat situația investițiilor pentru autostrăzile din țară după ce joi a participat la prima ședință a Comitetului de Monitorizare al Programului de Transport 2021-2027 – PT, unul dintre pilonii  finanțărilor autostrăzilor din România, alături de POIM 2014-2020, PNRR, CEF.

Potrivit acestuia, Programul de Transport 2021-2027 va reuși să recupereze decalajul de dezvoltare a infrastructurii de transport a României.

Urtoi a arătat că în zona rutieră sunt în acest moment investiții situate pe rețeaua TEN-T care sunt împărțite în proiecte principale fazate (Autostrada Sibiu-Pitesti(loturile 1,4,5), A0 – Centura București Sud, DEx Pitești-Craiova, Autostrada Transilvania) și investiții noi, respectiv proiecte principale (Autostrada Pitești-Sibiu (loturile 2,3), Orbital București (drumurile de centură și drumurile de conectivitate) Autostrada Tg.Mureș- Tg.Neamț- Iași- Ungheni) și alte proiecte (Autostrada Ploiesti-Comarnic-Brașov – Autostrada Sibiu-Brașov, DEx Arad-Oradea, DEx București-Alexandria, Autostrada Brașov-Bacău, Autostrada Pașcani-Suceava-Siret, DEx Craiova-Filiasi-Dr.Tr.Severin, DEx Dr.Tr.Severin – Caransebeș- Lugoj, Autostrada Poarta Sălajului- Biharia)

Cătălin Urtoi face și următoarele precizări: „Toate aceste proiecte prezentate mai sus vor putea accesa fonduri europene din PT – Programul de Transport 2021-2027, în limita resurselor, fără a exista o prioritizare între ele, poate cu excepția proiectelor principale fazate!”

El a subliniat că primează MATURITATEA PROIECTULUI, adică finalizarea documentației de SF+AM, iar apoi finalizarea licitației pe FIDIC Galben (Proiectare +Execuție) sau FIDIC Roșu (Execuție) și semnarea contractelor indiferent de FIDIC.

„După semnarea contractelor, din acel moment facturile prezentate la plată vor fi achitate către antreprenori, indiferent de FIDIC, în limita fondurilor pe PT disponibile + bugetul de stat”, a mai arătat directorul CNIR.

El a reiterat că important este ca aceste proiecte să fie MATURE, adică să aibă SF și AM finalizate și Indicatorii tehnico-economici aprobați.

„Aceasta este realitatea pe care trebuie să o înțelegem și să o aplicăm la toate proiectele”, a arătat Urtoi.

El a menționat că potrivit legislației, într-un termen de maxim trei ani de zile, începând din luna februarie 2023 (data semnării contractului de mandat pentru CA CNIR) aceste proiecte aflate în faza de Proiectare + Execuție (FIDIC Galben) sau Execuție (FIDIC Roșu) vor trece de la CNAIR la CNIR, instituția care în perioada 2023-2027 +3 ani va gestiona într-un final acest program de transporturi.

Potrivit Programului Transport (PT) 2021-2027 investițiile ce vizează construirea de drumuri de mare viteză în județul Suceava sunt cuprinse în două priorități, din care una cu două obiective.

Prioritatea 1 vizează îmbunătățirea conectivității primare rutiere.

„Proiectele vizate de prezenta axă sunt cuprinse în textul acestei priorități și autoritățile române se angajează să asigure implementarea fiecărui proiect în funcție de maturitatea acestuia. Având în vedere că, la acest moment, evoluția proiectelor ce urmează a fi fazate poate suferi modificări, proiectele fazate cuprinse în listă sunt orientative. Autoritățile vor urmări o alocare echilibrată între proiecte fazate și proiecte noi. Prin urmare, proiectele vizate de această axă, prioritizate conform metodologiei PI, descrisă pe scurt mai sus, sunt următoarele:

Proiecte fazate din perioada 2014-2020:

●Proiecte fazate care răspund condițiilor de eligibilitate ale acestei priorități (exemplificativ, dar fără a se limita la: Autostrada Sibiu-Piteşti (loturile 1,4,5); Centură București Sud și proiectele conexe; Drum de mare viteză Pitești-Craiova; Autostrada Transilvania;)

Proiecte noi de investiţii: Proiecte prioritare pentru finalizarea coridoarelor (flagship projects): ·Autostrada Piteşti-Sibiu (loturile 2,3);·Orbital București (drumurile de centură și drumurile de conectivitate)·Autostrada Tg.Mureș – Tg. Neamț- Iași – Ungheni; Alte proiecte: Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov;·Autostrada Sibiu – Brașov;·Legătura rutieră rapidă Arad – Oradea;·Legătura rutieră rapidă București – Alexandria (faza 1 din București – Craiova);·Autostrada Brașov – Bacău (inclusiv Bypass Brașov Nord);·Legătura rutieră rapidă Pașcani – Suceava – Siret;·Legătura rutieră rapidă Craiova – Filiaşi – Dr.Tr.Severin (faza 1);·Legătura rutieră rapidă Dr.Tr.Severin – Caransebeș – Lugoj (faza 1);·Poarta Sălajului – Biharia.

Proiecte de rezervă: Legătura rutieră rapidăTimișoara – Moravița; Legătura rutieră rapidăMacin – Tulcea (+drum de accesibilitate Delta Dunării) – Constanta (faza 1); Legătura rutieră rapidăDej – Baia Mare – Halmeu; Legătura rutieră rapidă Baia Mare – Satu Mare; Legătura rutieră rapidăCluj-Napoca (Apahida) – Dej; Legătura rutieră rapidăBuzău – Brăila.

Proiectele de mai sus conțin secțiuni de pe rețeaua TEN-T Centrală, necesare a fi implementate pentru a asigura obiectivul unei rețele TEN-T modernizate și funcționale în 2030 și, în plus, reflectă la nivel național conceptul politicii UE de focalizare a principalelor investiții pe o rețea compactă ce reprezintă coloana vertebrală a sistemului de transport, se arată în Programul de Transport.

Totodată, tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH în conformitate cu metodologia statului român.

Prioritatea 2 vizează îmbunătățirea conectivității secundare rutiere.

Această prioritate are două obiective principale. Primul prevede dezvoltarea unei rețele TEN-T sustenabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente, sigure și intermodale

Potrivit documentului, proiectele vizate sunt cuprinse în textul acestei priorități și autoritățile române se angajează să asigure implementarea fiecărui proiect în funcție de maturitatea acestora. Având în vedere că, la acest moment, evoluția proiectelor fazate poate suferi modificări, AM va urmări o alocare echilibrată între proiecte fazate și proiecte noi.

Proiectele iau în considerare o supracontractare de 200% și se adresează creșterii accesibilității regionale și accesului la rețeaua TEN-T – conform PI, iar acestea sunt:

A. Drumuri expres de conectivitate:

Ø A1 – Pitești – Mioveni;

Ø Alternativa Techirghiol (A2/A4 – Olimp);

B. Drumuri de conectivitate și transregio:

Ø A8 – Lețcani Vest – Centura Iași (profil 2+2);

Ø DX – Centura Craiova Est (profil 2+2);

Ø A1 – Timișoara – Aeroport Traian Vuia/DNCT (profil 2+2);

Ø Rm. Vâlcea – Tigveni – A1 (profil 2+2, 2+1, 1+1);

Ø Tg. Jiu – Filiași – DX2 (profil 2+2);

Ø Centura Metropolitană Cluj-Napoca (Gilău – A3 – Cluj-Napoca – Apahida – DX4) (profil 2+2);

Ø A4 Cumpăna – DN39 Constanța;

Ø A7 – Suceava – Bistrița (fără variante de ocolire V. Dornei, Câmpulung M., Frasin, G. Humorului);

Ø Tudor Vladimirescu – Galați (+drum de legătură DX).

C1. Variante de ocolire:

Ø VO Sibiu Sud;

Ø VO Rm. Vâlcea;

Ø VO Giurgiu;

Ø VO Zalău;

Ø VO Câmpulung;

Ø VO Sighișoara;

Ø VO Mangalia;

Ø VO Tg. Mureș;

Ø VO Sebeș;

C2. Variante de ocolire regionale:

Ø VO Arad (Reg. Dezvoltare V)

Ø VO Petroșani (Reg. Dezvoltare V)

Ø VO Huși (Reg. Dezvoltare NE)

Ø VO Bumbești-Jiu (Reg. Dezvoltare SV)

Ø VO Ardud (Reg. Dezvoltare NV)

Investițiile vor fi acompaniate de măsuri de protecția naturii și a biodiversității (infrastructură verde) în legătură directă cu infrastructura de transport rutieră precum și infrastructură pentru combustibili alternativi sub forma stațiilor de alimentare electrică.

Al doilea obiectiv al priorității 2 este dezvoltarea și ameliorarea unei mobilități naționale, regionale și locale sustenabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere (FEDR).

Această prioritate vizează finanțarea a 3 tipuri de investiții în secțiuni de infrastructură rutieră, și anume: infrastructuri de mare viteză, drumuri naționale de înaltă calitate și variante ocolitoare la nivel de drum național, situate pe anumite secțiuni din afara rețelei TEN-T, dar cu statut de infrastructură națională.

Demarcarea față de intervențiile prevăzute în programele operaționale regionale se realizează la nivel de categorie a drumului, prin urmare această prioritate nu va finanța niciodată infrastructuri din categoria de drum județean, rural sau stradă urbană. Toate secțiunile vizate de această prioritate compun rețeaua secundară rutieră a României, așa cum este definită de PI. Intervențiile pentru implementarea acestei priorități sunt complementare celor prevăzute la Prioritatea 1.

A. Drumuri expres de conectivitate:

Ø DX4 – Dej – Bistrița;

Ø A7 – Suceava – Botoșani;

Ø A7 – Bacău – Piatra Neamț;

Ø A1 – Găești – Târgoviște – Ploiești – A3;

Ø Limita B/I – Târgoviște;

B. Drumuri de conectivitate și transregio:

Ø Hunedoara – Sântuhalm – A1(profil 2+2);

Ø Blaj – Teiuș – A10 (profil 1+1);

Ø DX4 – Jibou – Românași – A3 (profil 2+2);

Ø Slobozia – Drajna – A2 (profil 2+2);

Ø Călărași – Drajna Nouă – A2 (profil 1+1);

Ø Reșita – Caransebeș – DX2 (profil 1+1);

Ø Vaslui – Iași – A8 (profil 1+1);

Ø Miercurea Ciuc – Sf. Gheorghe – Chichiș – A13 (profil 1+1);

Ø A1 – Titu – Bâldana – DX9;

DX 9 – Târgoviște – Sinaia – A3;

C1. Variante de ocolire:

Ø VO Bistrița;

Ø VO Vaslui;

Ø VO Mediaș;

Ø VO Botoșani;

Ø VO Piatra Neamț;

Ø VO Slobozia;

Ø VO Gura Humorului;

Ø VO Sfântu Gheorghe;

Ø VO Frasin;

Ø VO Miercurea Ciuc;

Ø VO Băbeni;

Ø VO Câmpulung Moldovenesc;

Ø VO Pucioasa;

Ø VO Vatra Dornei;

VO Valea lui Mihai.

C2. Variante de ocolire regionale:

Ø VO Baia Mare (Reg. Dezv.NV)

Ø VO Curtea de Argeș (Reg. Dezv.S)

Ø VO Reșița (Reg. Dezv.V)

Ø VO Călărași (Reg. Dezv.S)

Ø VO Buftea (Reg. Dezv.BI)

Ø VO Cosmești (Reg. Dezv.SE)

Ø VO Reghin (Reg. Dezv.C)

Ø VO Sînmartin/Băile Felix (Reg. Dezv.NV)

Ø VO Liești/Ivesti (Reg. Dezv.SE)

Ø VO Drăgășani (Reg. Dezv.SV)

Ø VO Păltinoasa (Reg. Dezv.NE)

Ø VO Brad (Reg. Dezv.V)

Ø VO Sighetu Marmației (Reg. Dezv.NV)

Ø VO Hîrlău (Reg. Dezv.NE)

Ø VO Flămânzi (Reg. Dezv.NE)

Ø VO Gheorgheni (Reg. Dezv.C)

Ø VO Motru (Reg. Dezv.SV)

Ø VO Văleni (Reg. Dezv.NE)

Ø VO Bălești (Reg. Dezv.SV)

Ø VO Viziru (Reg. Dezv.SE)

Ø VO Bocșa (Reg. Dezv.V)

Ø VO Horezu (Reg. Dezv.SV)

Ø VO Negrești-Oaș (Reg. Dezv.NV)

Ø VO Năsăud (Reg. Dezv.NV)

Ø VO Tăuții-Măgherăuș (Reg. Dezv.NV)

Ø VO Corabia (Reg. Dezv.SV)

Ø VO Feldioara (Reg. Dezv. C)

Ø VO Fieni (Reg. Dezv. S)

Ø VO Sîngeorz-Băi (Reg. Dezv. NV)

Ø VO Vidra (Reg. Dezv. SE)

Ø VO Tudor Vladimirescu (Reg. Dezv SE)

VO Odobești (Reg. Dezv. S)


Intră acum și în grupul de