Intră acum și în grupul de
Primele oferte pentru furnizarea de gaze naturale începând cu 1 aprilie 2026, publicate pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), variază între 0,32 și 0,41 lei/kWh cu TVA inclus, reflectând o orientare spre gestionarea riscurilor comerciale mai degrabă decât spre costurile efective ale mărfii, potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Analiza subliniază că aceste prețuri nu reprezintă doar o actualizare simplă, ci un semnal al schimbărilor din piață. Costurile cu gazele naturale, bazate pe tranzacțiile de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru trimestrele 2 și 3 din 2026, se situează la aproximativ 0,31 lei/kWh, în timp ce prețurile de pe bursa europeană TTF pentru anul 2026 sunt de 0,29 lei/kWh. Prețul facturat în decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh, ceea ce face ca oferta minimă de 0,32 lei/kWh să reprezinte o creștere de circa 3% față de nivelul plafonat actual. În contrast, oferta maximă de 0,41 lei/kWh implică o majorare de 32%, depășind ajustările obișnuite și indicând o repoziționare strategică a furnizorilor.
Dumitru Chisăliță explică diferențele prin prisma riscurilor asumate de furnizori în ultimii ani, marcați de volatilitate, intervenții guvernamentale, plafonări de prețuri, întârzieri la plata subvențiilor și presiuni asupra fluxurilor de numerar. Aceste elemente au determinat o lărgire a marjelor comerciale, de la aproximativ 4% în prezent la echivalentul a 22% în unele oferte pentru 2026. O parte din această marjă acoperă costuri precum dezechilibrele de piață, pierderi financiare, finanțare suplimentară și neîncasări, în timp ce alta reflectă o orientare spre profitabilitate previzibilă, în detrimentul competiției pe volum.
Un aspect suplimentar evidențiat este impactul fiscal: creșterea prețului final atrage automat o majorare a TVA-ului colectat, ceea ce înseamnă că statul beneficiază indirect de sume mai mari. De exemplu, o creștere de 32% a prețului duce la o majorare similară a TVA-ului plătit. Analiza notează și un „premiu” de preț pe piața românească față de cea europeană – 0,16 lei/kWh pe BRM comparativ cu 0,127 lei/kWh pe TTF, o diferență de 26% –, atribuită factorilor precum lichiditatea redusă, structura pieței interne sau riscurile percepute.
În contextul eliminării plafonării prețurilor, expertul critică gestionarea tranziției: lipsa unor ajustări treptate, blocarea tranzacțiilor pe BRM în ultimele luni, indecizia privind continuarea plafonării și absența unor măsuri precum publicarea marjelor comerciale pe facturi sau returnarea surplusului de TVA colectat. Aceste elemente au creat o criză artificială de timp, împingând consumatorii spre acceptarea tacită a noilor contracte fără o evaluare atentă.
Pentru consumatori, consecințele anuale estimate variază în funcție de tipul locuinței: creșteri de 150-1.500 de lei pentru un apartament cu două camere și 300-3.000 de lei pentru o casă. Chisăliță subliniază că, cu o pregătire adecvată, prețurile ar fi putut rămâne sub nivelul plafonat actual, iar consumatorii sunt sfătuiți să analizeze cu atenție ofertele pentru a evita costuri nejustificate.
Intră acum și în grupul de
