Intră acum și în grupul de
Energia a devenit, după 2021, una dintre cele mai importante surse de susținere a finanțelor publice românești. Prin vehicularea crizei energetice, politicienii au transformat sectorul într-o adevărată coloană bugetară, iar acum nimeni nu pare dispus să renunțe la aceste venituri, chiar dacă asta înseamnă menținerea prețurilor ridicate și agravarea sărăciei populației, arată o analiză semnată de Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Cifrele sunt concludente: bugetul de stat nu mai este „neutru energetic”. Veniturile directe din energie au explodat în perioada 2021–2025, variind între 51 și 83 de miliarde de lei anual. În anii de vârf (2022–2023), sectorul energetic a susținut între 43% și 63% din deficitul bugetar. Fără această contribuție excepțională, deficitul ar fi depășit 10–12% din PIB – nivel incompatibil cu angajamentele europene și cu stabilitatea macroeconomică.
Sursele multiple de încasări din energie
Analiza AEI detaliază principalele canale prin care statul încasa masiv din energie:
- TVA – cel mai sensibil la scumpiri: când prețul energiei crește cu 30%, baza de impozitare crește automat cu 30%, iar statul încasează mai mult fără nicio modificare legislativă (cota rămâne 21%).
- Accize – sursă stabilă, aproape independentă de preț, dar consistentă.
- Redevențe și taxe petroliere – în 2026 urmează o creștere de aproximativ 40% a redevențelor onshore.
- Impozit pe profit, dividende și taxe suplimentare – în perioade de prețuri mari, profiturile excepționale se transformă rapid în încasări la buget.
- Dividende de la companiile de stat – statul este acționar majoritar în mai multe entități energetice.
- Impozite și contribuții pe salarii – sectorul are salarii peste medie, deci CAS, CASS și impozit pe venit ridicate.
Scenarii pentru 2026–2027: diferența de 23 de miliarde de lei
Analiza prezintă două scenarii pentru următorii ani:
- Scenariul A (prețuri mai mari): energie electrică stabilă, gaze +15%, carburanți +10% → venituri totale din energie la buget: 66,5 mld lei în 2026 și 75,5 mld lei în 2027.
- Scenariul B (prețuri mai mici): energie electrică –30%, gaze –15%, carburanți stabili → venituri: 58 mld lei în 2026 și 60,5 mld lei în 2027.
Diferența dintre cele două scenarii: aproximativ 23 de miliarde de lei în doi ani – exact spațiul fiscal pe care România nu și-l permite în prezent.
În scenariul cu prețuri mai mici, ponderea veniturilor din energie în acoperirea deficitului scade de la 51–58% la 41–43%. Cu alte cuvinte, statul are un stimulent tacit să mențină prețurile ridicate, chiar dacă discursul public promovează „energie ieftină”.
Plafonările – o redistribuire, nu o pierdere bugetară
Chiar și măsurile de plafonare a prețurilor la consumatorii casnici nu au anulat beneficiul bugetar. Statul a compensat parțial facturile, dar a încasat în continuare masiv prin TVA, accize și profituri excepționale ale companiilor. Practic, a redistribuit o parte din bani, dar a păstrat fluxul uriaș către buget.
Concluzia lui Dumitru Chisăliță
„Problema nu este că energia aduce bani la buget. Problema este că bugetul s-a obișnuit cu acești bani. Dependența de energie introduce volatilitate într-un buget deja tensionat. Energia a fost adusă de politicieni în condiția de coloană bugetară prin vehicularea crizei energetice și nimeni nu dorește să dea înapoi, chiar cu riscul sărăcirii populației.”
Analiza subliniază că politicile de „energie ieftină” sunt anti-buget, iar cele de „energie scumpă” sunt anti-consumator. Întrebarea centrală rămâne: poate bugetul României să reziste fără energie scumpă?
Intră acum și în grupul de
