Intră acum și în grupul de
Strâmtoarea Ormuz, coridorul maritim îngust dintre Iran și Oman, rămâne în centrul atenției piețelor energetice după escaladarea tensiunilor recente din Golf. Prin această strâmtoare tranzitează zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere – circa 20% din consumul global de petrol. Un blocaj complet ar genera un deficit brut de 13–13,5 milioane barili/zi, adică un șoc de ofertă de aproximativ 13% din producția mondială, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației pentru Energie Inteligentă (AEI).
Potrivit datelor MarineTraffic din 1–2 martie 2026, peste 250 de nave (tancuri crude, LNG și petroliere) staționează deja în așteptare la intrarea sau ieșirea din strâmtoare: circa 150 în Golful Persic și alte 100 în apropierea coastelor Emiratelor Arabe Unite și Oman. Companiile evită tranzitul, iar fluxul este deja parțial înghețat – o fază pre-blocaj tipică.
Singurele rute alternative reale sunt conductele terestre:
- Conducta Est–Vest (Petroline) a Arabiei Saudite – capacitate 5 mb/zi, acoperă aproximativ jumătate din exporturile saudite către Marea Roșie;
- Conducta Habshan–Fujairah a Emiratelor Arabe Unite – capacitate 1,5 mb/zi, acoperă majoritatea exporturilor de țiței ale EAU.
Capacitate alternativă totală prin conducte: maxim 6,5 mb/zi. Deficit brut estimat în caz de blocaj total: 13,5 mb/zi.
Țările cel mai grav afectate ar fi Kuweit (2,5–2,7 mb/zi), Irak (Basra, 3,5–4 mb/zi), Qatar (GNL ~200 mii tone/zi) și Bahrain (0,2 mb/zi) – aceste volume nu au rute alternative funcționale.
Compensarea deficitului – scenarii realiste
a) Creștere suplimentară de producție (SUA, Canada, Brazilia):
- Pe termen foarte scurt (2 săptămâni): 0–0,5 mb/zi
- Pe 3 luni: 1–2 mb/zi
- Pe 12 luni: 2–3 mb/zi
b) Eliberarea stocurilor strategice globale (OECD + altele): circa 1,5 miliarde barili, teoretic 111 zile de acoperire la deficitul de 13,5 mb/zi. În practică, eliberarea rapidă este limitată de logistică, licitații, rafinare și localizare – acoperire realistă estimată la 1–4 mb/zi pe termen scurt-mediu.
Estimare evoluție preț Brent în scenariu blocaj total
| Orizont | Deficit brut (mb/zi) | Acoperire realistă stocuri (mb/zi) | Acoperire realistă producție suplimentară (mb/zi) | Deficit net rămas (mb/zi) | Interval Brent estimat ($/baril) |
| 2 săptămâni | 13,5 | 1–3 | 0–0,5 | 10,5–12,5 | 80–90 |
| 1 lună | 13,5 | 2–4 | 0,5 | 9,0–11,0 | 100–110 |
| 3 luni | 13,5 | 2–4 | 1–2 | 7,5–10,5 | >120 |
Pentru comparație: șocul petrolier din 1973 a redus oferta globală cu ~7% și a generat o creștere de preț de 300% în 5 luni. Un deficit dublu ar produce efecte mult mai severe.
Impact macroeconomic multiplicator
Un șoc de 13% în ofertă energetică globală ar genera:
- inflație accelerată (energie și transport mai scumpe → alimente și bunuri de consum);
- costuri logistice explozive;
- presiune pe dobânzi (băncile centrale amână relaxarea monetară);
- încetinire economică generalizată.
„Strâmtoarea Ormuz nu este doar un punct strategic. Este barometrul stabilității economiei globale. Un blocaj total nu ar fi doar scump – ar fi destabilizator sistemic”, concluzionează Dumitru Chisăliță.
În prezent, piața prețuiește deja riscul geopolitic, iar orice escaladare suplimentară ar amplifica volatilitatea. România, dependentă de importuri și integrată în lanțurile europene, ar resimți efectele prin carburanți mai scumpi, inflație persistentă și presiune pe buget.
Intră acum și în grupul de
