Intră acum și în grupul de
Potrivit unei analize publicate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Experților în Energie (AEI), în anul 2025 aproximativ un sfert din cantitatea de motorină importată de România a provenit din țările Golfului Persic. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o schimbare structurală majoră a surselor de aprovizionare după impunerea sancțiunilor europene împotriva Rusiei în 2022.
În 2020, circa 68% din motorina importată provenea direct din Rusia. Până în 2025, acest flux a dispărut aproape complet. În locul lui au apărut furnizori noi: Turcia, Arabia Saudită și India. Importurile de motorină din Turcia au crescut cu peste 1.000%, cele din India cu peste 1.300%, iar cele din Arabia Saudită au explodat cu aproape 40.000% față de nivelul din 2020.
Analiza realizată de Dumitru Chisăliță subliniază că această reconfigurare nu reprezintă o simplă diversificare comercială, ci un circuit indirect al petrolului rusesc. Țițeiul rusesc, vândut cu discount semnificativ după sancțiuni, este preluat de rafinăriile din Turcia, India sau Arabia Saudită. Acolo este procesat, iar produsul finit – motorina – este exportat legal către Uniunea Europeană și România. Din punct de vedere juridic, originea devine cea a țării de rafinare, fenomen cunoscut în piețele energetice sub denumirea de „spălarea moleculelor de petrol”.
Datele INS confirmă creșterea spectaculoasă a cantităților: Turcia a ajuns la peste 709.000 tone în 2025, Arabia Saudită și India au completat topul furnizorilor. În paralel, ponderea importurilor din zona Golfului a ajuns la circa 25%, introducând noi vulnerabilități geopolitice. Rutele de transport traversează acum Strâmtoarea Hormuz, Canalul Suez și Marea Roșie – zone sensibile unde orice perturbare poate afecta rapid aprovizionarea.
Un paradox evident reiese din evoluția prețurilor. Costul mediu al motorinei importate a crescut cu 83% în ultimii șase ani (de la 349 euro/tonă în 2020 la 640 euro/tonă în 2025), în timp ce prețul țițeiului brut importat a scăzut. Explicațiile sunt multiple: lanțuri logistice mai lungi, costuri suplimentare de rafinare în țări terțe, marje comerciale ale intermediarilor și deficitul structural de capacitate de rafinare în UE.
România continuă să importe circa 40% din necesarul de motorină, rămânând dependentă de fluxuri externe, în timp ce benzina este produsă suficient intern. Dumitru Chisăliță atrage atenția că sancțiunile au eliminat comerțul direct cu produse petroliere rusești, dar nu au întrerupt complet fluxul moleculelor de petrol rusesc, care ajunge în continuare în România prin circuitul indirect, la un cost mai ridicat pentru consumatorii finali.
Analiza concluzionează că reconfigurarea pieței energetice europene a generat o redistribuire a fluxurilor, apariția unor noi hub-uri (precum Turcia) și creșterea costurilor pentru consumatori, fără a elimina dependențele energetice, ci doar mutându-le.
Intră acum și în grupul de
