Intră acum și în grupul de
De fiecare dată când temperaturile urcă brusc, românii simt imediat efectul în buzunar: aparatele de aer condiționat funcționează intens, consumul crește, iar factura la energie electrică poate sări semnificativ. Potrivit unei analize realizate de prof. dr. ing. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energetice din România (AEI), valul de căldură nu este doar o problemă de consum suplimentar, ci un test dur care scoate la iveală vulnerabilitățile structurale ale sistemului energetic național.
Pentru un apartament obișnuit de două camere (50-60 mp), echipat cu un aparat de aer condiționat de 9.000-12.000 BTU și la un preț mediu al energiei de circa 1,4-1,7 lei/kWh, costurile suplimentare pot fi calculate relativ precis. Un aparat modern consumă între 0,6 și 1,2 kWh pe oră. Astfel:
- La 4 ore de funcționare pe zi: cost suplimentar de 5-7 lei/zi (50-70 lei la 10 zile)
- La 8 ore/zi: 10-14 lei/zi (100-140 lei la 10 zile)
- La 12 ore/zi: 15-20 lei/zi (150-200 lei la 10 zile)
La acestea se adaugă un consum ceva mai mare al frigiderului și congelatorului în zilele caniculare, ceea ce poate însemna încă 5-15 lei pe lună.
Într-o lună de vară obișnuită, factura pentru un apartament ocupat de două persoane poate fi cuprinsă între 120 și 180 lei. Într-o lună cu 10-15 zile de caniculă, aceasta poate urca la 220-350 lei, iar în locuințele de la ultimul etaj, cu izolație slabă sau ferestre mari, creșterea poate depăși chiar 180-230 lei.
Creșterea facturii vine în principal din consumul suplimentar, nu din variațiile zilnice ale prețului pe piața angro. Clienții casnici cu contract la preț fix nu resimt imediat fluctuațiile, însă acestea devin vizibile la reînnoirea contractelor.
Dincolo de impactul asupra buzunarului, prof. Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra problemei de fond: România importă din ce în ce mai multă energie exact atunci când aceasta este cea mai scumpă. În perioadele de vârf de consum, țara noastră concurează pe piața regională cu state aflate în aceeași situație (Grecia, Bulgaria, Ungaria), iar Ucraina absoarbe, la rândul ei, cantități importante de energie.
„Importăm energie atunci când întreaga regiune este în deficit, nu când există surplus european. Diferența înseamnă sute de milioane de euro care pleacă anual din economia românească”, subliniază specialistul.
Congestiile din rețelele de transport agravează situația, împiedicând accesul la energie mai ieftină din alte zone ale Europei. Mixul energetic diversificat (hidro, nuclear, gaze, cărbune, regenerabile) nu mai este suficient din cauza capacităților insuficiente în orele de vârf, dependenței de condițiile hidrologice și meteorologice, precum și a lipsei unor sisteme moderne de stocare.
Valul de căldură actual transmite un semnal de alarmă clar: România nu are doar o problemă de prețuri, ci una de securitate energetică. Verile caniculare nu mai sunt excepții, ci noua normalitate. Fără investiții accelerate în noi capacități de producție, stocare și modernizarea rețelelor, dependența de importuri riscă să devină structurală.
Valul de căldură va trece, concluzionează prof. dr. ing. Dumitru Chisăliță, dar vulnerabilitatea sistemului energetic va rămâne dacă nu se acționează rapid.
Intră acum și în grupul de
