Guvernul a aprobat un proiect de Lege privind executarea pedepselor.

Structura proiectului reflecta noutatea continutului si sistematizarii reglementarilor referitoare la pedepse din proiectul noului Codul penal. Noile reglementari se vor constitui intr-un instrument modern si eficace de prevenire si combatere a fenomenului criminalitatii, in contextul exigentelor legislative impuse de integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice.

In Titlul I „Dispozitii generale” sunt prevazute norme cu valoare de principiu, cum sunt cele referitoare la:

· legalitatea executarii pedepselor (art.1);
· faptul ca pedepsele se executa numai in temeiul hotararii judecatoresti definitive de condamnare (art.2) si in conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane (art.3);
· interzicerea supunerii persoanelor care executa o pedeapsa la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente (art.4);
· interzicerea discriminarii in executarea pedepsei (art.5).

De asemenea, exista reglementari referitoare la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor, care supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea pedepsei privative de libertate si indeplineste si alte atributii prevazute de proiect (art.6). Judecatorul delegat rezolva anumite plangeri ale persoanelor condamnate, asigura respectarea drepturilor persoanelor condamnate si are un rol in conducerea lucrarilor Comisiei administrative de personalizare a pedepselor si in materia privind adoptarea propunerilor de liberare conditionata.

Titlul II „Executarea pedepselor neprivative de libertate” este structurat in doua Capitole destinate reglementarii executarii celor doua pedepse principale neprivative de libertate:

· munca in folosul comunitatii (cel mult 180 de zile, in cazul condamnatilor majori si cel mult 120 de zile, in cazul condamnatilor minori);
· amenda sub forma zilelor amenda.
· In ce priveste munca in folosul comunitatii (Cap.I) sunt stabilite:
· domeniile si locurile unde se poate executa: in domeniul serviciilor publice, gestionate de autoritatile administratiei publice sau in cadrul asociatiilor si fundatiilor, abilitate in acest scop de instanta de judecata;
· activitatile in folosul comunitatii care pot fi efectuate in executarea pedepsei;
· persoanele si autoritatile care exercita supravegherea si controlul executarii muncii in folosul comunitatii.

Se reglementeaza, de asemenea, modul de executare a muncii in folosul comunitatii si anume procedura de urmat, incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepsei, obligatiile condamnatului, durata, locul si conditiile de executare etc.

Titlul III priveste „Executarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse de instanta potrivit Codului penal”. Astfel, controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor prevazute in Codul Penal, care pot fi dispuse in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere cu obligatia condamnatului de a efectua o munca in folosul comunitatii, al amanarii aplicarii pedepsei si al liberarii conditionate, se asigura, de regula, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecatoria in circumscriptia careia persoana condamnata are domiciliul si de consilierii de reintegrare sociala si supraveghere.

Titlul IV, numit „Executarea pedepselor principale privative de libertate” este structurat in Capitole si anume:

Capitolul I priveste organizarea executarii pedepselor principale privative de libertate, prevazute de proiectul noului Cod penal: inchisoare, inchisoare stricta, detentie severa si detentiunea pe viata. Se prevede, astfel, in primul rand, ca toate aceste pedepse se executa in locuri anume destinate, denumite penitenciare, care sunt infiintate, prin ordin al ministrului justitiei, in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, ca organizarea si functionarea lor se stabileste prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si pe pagina de Internet a Ministerului Justitiei si a Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Totodata se prevede ca pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot infiinta penitenciare speciale si anume: penitenciare pentru minori, penitenciare pentru femei, penitenciare – spital. De asemenea, se stabileste ca in cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de arestare preventiva, unde pot fi tinute numai persoanele condamnate printr-o hotarare definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, care sunt cercetate in stare de arest in alta cauza.

In Capitolul II al Titlului IV sunt reglementate regimurile de executare a pedepselor privative de libertate bazate pe sistemul progresiv de executare a pedepsei, persoanele condamnate avand posibilitatea, in conditiile legii, sa treaca dintr-un regim in altul.

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt: regimul de maxima siguranta, regimul inchis, regimul semi-deschis, regimul deschis.

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de desfasurare al activitatilor si conditiile de detentie. Proiectul defineste fiecare din aceste regimuri de executare a pedepselor, determinand strict felul si durata pedepsei, modalitatile de supraveghere si paza, de cazare, prestarea muncii, activitatile socio-educative etc., ce caracterizeaza fiecare regim.

Proiectul cuprinde, de asemenea, norme privind personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Titlul IV mai cuprinde, de asemenea, reglementari privind conditiile de detentie, precum si proceduri referitoare la drepturile si obligatiile persoanelor condamnate, aceste reglementari fiind in concordanta cu principiile si normele internationale, cu prevederile Constitutiei, cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului. Un alt Capitol al Titlului IV este consacrat reglementarii muncii prestate de condamnati, alt Capitol activitatilor socio-educative, instruirii scolare si formarii profesionale a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, iar urmatoarele Capitole privesc „Recompense si sanctiuni disciplinare”, „Liberarea conditionata”, „Documentele intocmite de Administratia Penitenciara.

Titlul V se refera la executarea masurilor preventive privative de libertate. Reglementarile din acest Titlu respecta prevederile internationale in domeniu, instituind un regim special de detentie pentru persoanele care sunt retinute sau arestate preventiv, diferit de regimul pentru persoanele condamnate.

Astfel, se prevede, printre altele, ca retinerea si arestarea preventiva in cursul urmaririi penale se executa in centrele de retinere si arestare preventiva care functioneaza in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, iar arestarea preventiva in cursul judecatii se executa in centrele de arestare preventiva care functioneaza in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Titlul VI prevede, ca dispozitii tranzitorii, ca in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor stabileste, pentru fiecare persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate, regimul de executare, conform dispozitiilor Codului penal si ale acestei legi. De asemenea, se prevede ca legea intra in vigoare la data intrarii in vigoare a noului Cod penal si ca pana la data intrarii in vigoare a acestei legi Guvernul va adopta, prin hotarare, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia.

La data intrarii in vigoare a legii se abroga Legea nr.23/1969 privind executarea pedepselor si orice alte dispozitii contrare.

Proiectul de Lege va fi transmis Parlamentului, spre dezbatere si adoptare.