Manastirea Putna si Biserica “Sf. Simion” din Suceava vor fi restaurate cu fonduri europene

 În scopul asigurării unui grad cât mai ridicat de absorbţie a fondurilor europene aferente POR 2007-2013, Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord Est a realocat o sumă de 6,3 milioane de euro de pe măsura de intervenţie „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice” pe măsura „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe” în vederea finanţării unor proiecte aflate pe lista de rezervă. Anunţul a fost făcut, miercuri, de preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, care a precizat, într-o conferinţă de presă, că astfel vor fi finanţate patru proiecte, două în judeţul Bacău şi două în judeţul Suceava.

 Potrivit şefului administraţiei judeţene, se vor finanţa cu 2,619 milioane de euro lucrări de restaurare, modernizare şi conservare a mănăstirii Putna şi a infrastructurii conexe. Mănăstirea Putna este prima ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare şi locul unde se află mormântul domnitorului. Construcţia mănăstirii a fost finalizată în 1481, aceasta fiind prevăzută şi cu incintă fortificată.

Catalin Nechifor 2

 Nechifor a explicat că în urma acestei realocări se va finanţa cu suma de  1,064 de milioane de euro consolidarea, reabilitarea şi protejarea monumentelor de secol XVI şi XVII „Turnul Clopotniţă” cunoscut şi ca Turnul Roşu şi biserica „Sf. Simion” din Suceava.

Actuala biserică datează de la începutul secolului  al XVII-lea (1600-1606) fiind ctitorită de armeanul Sima (Simion) în timpul domnitorului Ieremia Movilă, iar Turnul clopotniţă a fost construit în anul 1606 din cărămidă, culoarea cărămizii străbătând tencuiala şi dându-i o culoare roşiatică, de unde şi denumirea de Turnul Roşu.

 Din cauza degradării grave a structurii de rezistenţă, având cauze principale viciile constructive agravate de cutremure, biserica nu a mai fost folosită pentru exercitarea cultului timp de aproximativ 50 de ani între 1945 şi 1995, iar deoarece se afla în faza de precolaps, pentru a se evita prăbuşirea, în anul 1995, printr-un protocol încheiat, Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, menţinând dreptul de proprietate, a încredinţat acest locaş de cult şi turnul clopotniţă spre consolidare, restaurare şi folosinţă Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

 În baza protocolului asumat, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor gestionează în continuare lucrările de consolidare-restaurare la turnul clopotniţă şi de amenajare a incintei.