La sărbătorirea a 40 de ani de restaurare şi conservare la Suceava au fost prezentate cele mai importante piese de patrimoniu restaurate

Împlinirea a 40 de ani de existenţă a Laboratorului Zonal de Conservare-Restaurare din Suceava a fost marcată, vineri, la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Suceava prin vernisarea unui salon de postere ce prezintă cele mai importante piese de patrimoniu restaurate în perioada 1975-2015, prin acordarea unor diplome pentru activitatea meritorie în acest domeniu şi lansarea catalogului expoziţiei .

Directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, Doina Creangă, a declarat că manifestările organizate la Muzeul de Ştiinţele Naturii Suceava omagiază 40 de ani de activitate a Laboratorului Zonal de Conservare şi Restaurare din Suceava.

40 de ani laborator conservare  (18)

Organizatorul acestor manifestări, ing. Eugenia Sidoriuc, a declarat, vineri, la deschiderea festivă că Salonul de postere, structurat pe tehnici de restaurare şi investigare, prezintă cele mai importante  piese de patrimoniu restaurate în perioada 1975-2015 de restauratorii suceveni, alături de cele mai semnificative realizări în domeniu ale unor Laboratoare de restaurare din Iaşi, Bucureşti, Sibiu, Craiova, Cluj, Bistriţa-Năsăud.

Eugenia Sidoriuc a spus că pentru acest eveniment a fost realizat şi tipărit un catalog în care sunt incluse piese reprezentative restaurate de specialiştii din Suceava, dar şi câteva repere ale activităţii restauratorilor suceveni.

Ea a mai spus că în urmă cu 40 de ani o început activitatea de restaurare şi conservare în Suceava arătând că, de-a lungul timpului, restauratorii au întâmpinat diferite „piedici”, unele generate şi de lipsa unei legislaţii în domeniu, dar că entuziasmul şi efortul acestora a făcut ca activitatea să continue.

Sidoriuc a precizat că înfiinţarea Laboratorului Zonal de Conservare-Restaurare de la Suceava nu a fost întâmplătoare, mai ales că în Bucovina există un volum foarte mare de obiecte care au aşteptat sau aşteaptă să fie restaurate şi care au fost obţinute din şantierele arheologice care au funcţionat aici, dar şi multe mănăstiri şi biserici medievale înzestrate cu un patrimoniu deosebit.

Ea a spus că manifestările organizate la Suceava oferă oportunitatea restauratorilor cu vechime în acest domeniu să împărtăşească celor mai tineri din experienţa dobândită de-a lungul anilor.

Sidoriuc a mai spus că manifestările dedicate împlinirii a 40 de ani de restaurare continuă cu o masă rotundă şi cu o excursie de documentare la mănăstiri şi monumente medievale cu care laboratorul sucevean de restaurare şi conservare a colaborat de-a lungul timpului urmând să se realizeze şi o analiză, în funcţie de vechimea restaurării, a modului în care s-au conservat în timp obiectele restaurate.

Preşedintele Asociaţiei Restauratorilor şi Conservatorilor din România, Olimpia Mureşan, a declarat că această asociaţie non-guvernamentală, partener al manifestărilor de la Suceava, însumează în prezent 40 de memri şi are ca scop promovarea şi dezvoltarea activităţii de restaurare şi conservare a bunurilor culturale.

40 de ani laborator conservare  (12)

Mureşan a înmânat mai multor restauratori din judeţul Suceava, dar şi din alte zone, diplome de merit pentru activitatea depusă în domeniul restaurării patrimoniului istoric din România.

Ea a precizat că Salonul de postere va fi unul itinerant şi va prezentat la Alba Iulia, Oradea, Vălenii de Munte, Sinaia, Sibiu, dar şi la Bucureşti.

Şeful Serviciului Restaurare din cadrul Laboratorului Zonal de Restaurare şi Conservare Suceava, Cristi Cureleţ, a mulţumit colegilor săi restauratori, conservatori, muzeografi pentru activitatea depusă, dar şi restauratorilor din ţară care participă la manifestările de la Suceava.

El a spus că activitatea de restaurare este una complexă, care “cere timp şi dăruire”, dar şi fonduri, arătând că restauratorii mai tineri, dar care au deja o activitate de 10 ani, merg pe drumul „bătut” de cei care au deschis calea restaurării şi conservării .

Reprezentantul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, preotul Vasile Baltag, le-a urat restauratorilor ca la cei 40 de ani de restaurare să se adauge alţi 40 de ani şi lucrările pe care aceştia le aduc “la lumină” să dăinuie în timp

„Restaurare înseamnă, de fapt, înviere şi fiecare bucăţică din aceste obiecte este lucrată cu multă râvnă, cu multă trudă şi sunt reaşezate în adevărata lor valoare”, a spus preotul Vasile Baltag.