Sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

În fiecare an, la data de 2 iulie, Biserica îl cinstește pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, cel care a condus Țara Moldovei timp de 47 de ani (1457-1504), pentru faptele sale mărețe fiind numit „cel Mare”.

Sfantul Voievod Stefan cel Mare

Potrivit pr. prof. Justinian-Remus A. Cojocar, de la Biserica „Sfântul Dumitru” din municipiul Suceava, credința în Bunul Dumnezeu i-a dat putere și biruință în luptele cu păgânii otomani și tătari.

„A fost neînfricat apărător al credinței și patriei străbune. A stat cu pieptul la poarta Creștinătății, apărându-o. Pentru vitejia sa și rolul în apărarea Creștinătății, Sfântul Ștefan cel Mare a fost numit chiar de papa de la Roma, Sixtus al IV-lea, <<atlet al lui Hristos>>”, a spus preotul Justinian-Remus A. Cojocar.

Acesta a mai amintit că Ștefan cel Mare a fost bun conducător, strateg și diplomat și a reușit să păstreze independența Țării Moldovei și a Bisericii.

„În timpul său se consolidează organizarea bisericească, se ridică noi biserici și mănăstiri, se refac cele existente, se acordă danii Mitropoliei, episcopiilor și mănăstirilor și se strâng legăturile cu alte Biserici Ortodoxe surori, cărora le acordă ajutoare materiale.

Cronicarul Grigore Ureche spune că Sfântul Ștefan cel Mare „a făcut 44 de mănăstiri”. Dintre ctitoriile sale amintim: Mănăstirea Putna, zidită între anii 1466-1470; Mănăstirea Voroneț, zidită într-un timp record de trei luni și trei săptămâni (1488); bisericile din Tazlău, Sfântu Ilie, Bădeuți, Pătrăuți (1487), Borzești (1494), Războieni (1496); Bisericile „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iași (1492), „Sfântul Gheorghe” din Hârlău, „Sfântul Nicolae” din Dorohoi (1495), „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Huși, „Sfântul Ioan Botezătorul” din Piatra Neamț (1498), „Înălțarea Sfintei Cruci” din Volovăț (1500-1502) și altele”, a menționat părintele.

Mai mult, după cum a mai arătat pr. prof. Justinian-Remus A. Cojocar, în vremea Sfântului Voievod, în stilul construcțiilor bisericești, a apărut un nou stil, numit moldovenesc, ce a rezultat din combinația de elemente de influență gotică și de influență bizantină.

„Prin măiestria meșterilor moldoveni apare noul stil moldovenesc. Iubitor de cultură și frumos, Sfântul Ștefan a sprijinit orice lucrare de înfrumusețare și propășire spirituală a poporului moldovean. Dovadă stau creațiile materiale  care se află în Muzeele Mănăstirilor din Bucovina, în special Putna: cărți de cult, veșminte, obiecte de cult.

Domnia de apropare jumătate de veac a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare a fost strălucită. Putem afirma cu tărie că toate realizările sale s-au datorat sfințeniei vieții sale pentru că Harul lui Dumnezeu lucra cu el, îl întărea, povățuia și îndemna, dar mai ales îl călăuzea spre mântuire”, a concluzionat pr. prof. Justinian-Remus A. Cojocar.

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare se odihnește la Mănăstirea Putna. La mormântul său îngenunchează mii de români credincioși și se roagă Bunului Dumnezeu.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinților pe Voievodul Moldovei Ștefan cel Mare în anul 1992, cu ziua de sărbătorire, în fiecare an, 2 Iulie.