Campania “Romania vorbita frumos” a demarat la Biblioteca Bucovinei

Începând cu data de 11 august, Consiliul Judeţean Suceava şi Biblioteca Bucovinei au demarat Campania intitulată „ROMÂNIA VORBITĂ FRUMOS”, un proiect pentru redescoperirea limbii române.

Potrivit Angelei Furtună, coordonatoarea programului, campania „ROMÂNIA VORBITĂ FRUMOS” îşi propune să atragă atenţia asupra direcţiei periculoase în care evoluează limba română din spaţiul public actual şi să reamintească importanţa limbii pentru omul dispus să acceadă, prin gândire, citire, vorbire, scriere şi exprimare, la spaţiul civilizaţiei, şi nu al barbariei.

Totodată îşi propune să trezească interesul şi responsabilitatea românilor faţă de limba lor, care este una din puţinele resurse de civilizaţie ce le va aparţine numai în măsura în care o vor păstra şi îngriji prin citit, scris, vorbit şi expresie rafinată, cultă.

Campania a debutat cu două expoziţii de carte deschise în holurile bibliotecii (Expoziţia „In Memoriam Alexandru Graur – O viaţă dedicată limbii române (9.07.1900- 9.07.1988)” şi expoziţia „Redescoperind Limba Română prin câteva manuale de bună practică, tratate, dicţionare, enciclopedii şi ghiduri…”).

După cum punctează coordonatoarea programului şi a campaniei, scriitoarea Angela Furtună, “Acad. Alexandru Graur a manifestat mereu o deschidere spre dialog, ştiind că limba oficială de stat din România nu va fi vorbită numai de savanţi, ci de cetăţeni de toate formaţiile. Tocmai din acest motiv, nu toate cărţile editate de el au avut un caracter explicit normativ şi savant-filologic, ci unele şi-au găsit o expresie de popularizare, accesibilă şi publicului mai puţin pretenţios.
Alexandru Graur a dorit ca fiecare vorbitor de limbă română să înţeleagă la nivelul său limba explicaţiilor sale despre corectitudinea limbii române, şi, mai mult, să deprindă cu plăcere scrierea şi pronunţia unei limbi atât de complexe şi de generoase.

A fost unul dintre lingviştii care au înţeles importanţa accesului democratic la normele limbii, moştenire ce aparţine în egală măsură tuturor membrilor unei societăţi. Generaţii de români au savurat Micul tratat de ortografie, « Capcanele » limbii române sau Dicţionarul greşelilor de limbă, cărţi datorită cărora au deprins, în diferite grade, o limbă românescă ferită de erori sau de abuzuri.

Încă din anii 50, Alexandru Graur era deja preocupat de direcţia în care evoluează limba română. A creat în timp o şcoală de lingvişti care descifrează astăzi cu strălucire evoluţia fenomenului viu care este limba română.

Alexandru Graur ne-a lăsat respectul faţă de moştenirea limbii şi culturii, atenţia pentru puritatea exprimării şi îngrijorarea pentru barbaria avansată ce afectează cultura şi limba română din zilele noastre”.