Expoziția „Olha Kobylianska – M-am născut în Bucovina” va fi vernisată la Muzeul de Istorie din Suceava


Intră acum și în grupul de

Muzeul Național al Bucovinei și Muzeul Regional Cernăuți invită publicul interesat, miercuri, 15 mai 2024, ora 13, la Muzeul de Istorie Suceava, la vernisajul expoziției Olha Kobylianska – M-am născut în Bucovina.

Expoziția a fost realizată cu ocazia aniversării a 160 de ani (în 2023) de la nașterea scriitoarei Olha Kobylianska, reprezentantă de seamă a curentului literar modernist ucrainean.

Romanele sale explorează stările sufletești specifice micii burghezii intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și pledează pentru emanciparea femeii.

Olha Kobylianska s-a născut la data de 27 noiembrie 1863 în orașul Gura-Humorului, pe atunci în componența Imperiului Austro-Ungar.

A fost al patrulea copil al lui Iulian Kobîleanskîi și al soției sale, Maria Werner.

Crescută în peisajul magnific al munților Carpați, atât în Gura Humorului cât și în Câmpulung Moldovenesc, Olha Kobylianskaaînceput să scrie nuvele și poezii în limba germană, limba oficială din Bucovina acelor timpuri, încurajată fiind de frații și sora ei mai mare.

În anul 1868 s-a mutat cu familia la Suceava unde tatăl său a obținut un post. Aici s-a întâlnit cu Olha Ustyiamovych, fiica scriitorului ucrainean Mîkola Ustîiamovîci. În 1889 s-a mutat la casa mamei sale din satul Dimca (azi în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți). În 1973 s-a deschis acolo un muzeu în memoria sa.


A început să publice în anul 1880. Din 1884 a intrat sub influența Nataliei Kobrynska, teoretician de frunte a femeilor din Ucraina și Sofia Okunevsko, prima femeie medic din Austro-Ungaria, care i-a împărtășit cu generozitate cunoștințele ei și perspectivele pe care le-a avut în străinătate.

Recunoscând talentul Olhăi, cele două femei au încurajat-o să citească scrieri filozofice și să se dedice scrierii în limba ucraineană. În 1891 s-a mutat la Cernăuți, unde, a luat legătura cu scriitorii ucraineni Leisa Ukrainka, Natalia Kobrynska, Osyp Makovei, Ivan Franko, Vasyl Stefanyk și Mykhailo Kotsiubynsky, care au adus schimbări majore în viziunea sa culturală.

Prin intermediul prieteniei cu Kobrynska și Okunevska, Olha Kobylianska s-a implicat în mișcarea feministă din Ucraina, ținând discursuri și scriind articole. Conform propriei sale viziuni, pentru a duce o viață armonioasă, înțeleaptă și morală, nu doar femeile, ci și bărbații trebuiau să își ridice permanent nivelul spiritual, intelectual și cultural. Din 1899 ea are o prietenie strânsă cu Evghenia Yuroshynska și a participat activ la cercurile literare ucrainene.


În 1903 a paralizat parțial și nu a mai putut participa la evenimentele comunității.
Lucrările sale au influențat mișcarea femeilor ucrainene din America de Nord și, ulterior când s-a aflat în nevoie a primit ajutoare financiare de la astfel de organizații din străinătate.


A încetat din viață la 21 martie 1942 în orașul Cernăuți. În cariera sa, Olha Kobylianskaa creat un număr mare de povestiri scurte, poeme epice, nuvele și romane. La sfârșitul primului deceniu al secolului al XX-lea, ea a fost recunoscută ca fiind una dintre cele mai mari prozatoare ale școlii moderniste ale literaturii ucrainene.


Intră acum și în grupul de