Secvențierea genomului SARS-CoV-2 la USV, primele rezultate: În județul Suceava virusul este mai apropiat de cel din Spania

Prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Mihai Dimian, a declarat, sâmbătă la o Ediție Specială de la News Bucovina, că cercetătorii universității au reușit secvențierea genomului SARS-CoV-2, iar din primele informații, care urmează să fie și confirmate, virusul din județul Suceava are caracteristicile mai apropiate de cel din Spania.

El a explicat că demersul cercetărilor suceveni a fost făcut pentru a cunoaște „adversarul”, respectiv cum acționează SARS-Cov-2, coronavirusul care determină boala Covid-19, pentru a putea oferi tratamente adecvate în lupta cu boala și informații esențiale în ceea ce privește dezvoltarea unui vaccin.

„Atunci când intri într-o luptă e bine să-ți cunoști adversarul. Noi am intrat în luptă fără să ne cunoaștem adversarul. În primul rând la nivel mondial s-a întâmplat asta, dar ușor-ușor cei de la nivel internațional au început să-l cunoască mai bine în timp ce în România îl cunoaștem în continuare foarte puțin și apelăm la cunoștințele și rezultatele celor din vest sau din China, unde a apărut inițial, deși secretomania e destul de mare acolo”, a declarat Dimian.

El a spus că necunoscutele sunt inclusiv în zona de testare.

„Noi testăm pe baza unor proceduri internaționale pe care nu le-am verificat niciodată. Dacă anumite gene sunt detectate în urma procesului de testare, trebuie să mă asigur că acele gene nu au suferit mutații îndeajuns de mari astfel încât să nu constatăm că avem un test negativ, deși este real pozitiv”, a spus Dimian.

Universitarul sucevean a arătat că din secvențierea făcută de cercetătorii suceveni nu s-a constatat însă acest lucru și că genele oarecum specifice acestui virus nu au suferit mutații atât de mari încât să nu poată fi detectate la testare.

El a spus că la o probă analizată s-au identificat 33 de mutații față de virusul original din China.

„Sigur că o parte din aceste mutații au fost făcute de parcurs. Dacă la noi virusul a ajuns din Italia, o parte din mutații au fost făcute acolo, dacă a ajuns din Spania, de asemenea”, a spus Mihai Dimian.

Profesorul universitar sucevean a subliniat că un prim aspect legat de acest virus este să fie cunoscut, iar în funcție de mutațiile suferite să se constate dacă acțiunea acestuia este mai severă sau mai puțin severă pentru a oferi tratamente adecvate.

O altă întrebare la care va răspunde această cercetare este de unde a ajuns virusul în județul Suceava.

El a arătat că până acum s-au analizat 63 de probe, fiind selectate inițial 93 care îndeplineau condițiile cerute care să acopere o răspândire cât mai mare atât ca vârstă, tip de severitate, distribuție între genuri.

„Am identificat 292 de mutații pe aceste 63 de probe, iar cea mai mare a fost cu 33 de mutații”, a spus Dimian.

În baza de date internațională sunt, în prezent, 51 de probe din România din 57.000 existente acolo, iar prin cercetarea USV care a vizat până acum doar județul Suceava, urmând ca în baza proiectului câștigat să analizeze probe din întreaga țară, numărul problelor din România va fi deja dublat.

Aceste probe trebuie comparate cu mii de alte probe din lume pentru a se stabili asemănările.

„Am comparat cu câteva probe și suntem mai apropiați de Spania, decât de Italia, cum ne-am fi așteptat. Este posibil ca noi, care aveam o mare grijă din Italia și opream la graniță pe toată lumea și îi carantinam, dar am lăsat încă anumite zile libere Spania, să fii venit acele câteva cazuri, iar din acele cazuri de fapt să se fii răspândit mai mult în această zonă”, a spus Dimian.

El a mai arătat că patru probe analizate au conexiune cu Germania, iar probele conectate cu Spania au și conexiuni cu Italia, dar Spania e cea mai apropiată de structura virusului din județ.

Mihai Dimian a mai declarat că un alt aspect cercetat vizează problema reinfectărilor și dacă este posibil ca în anumite cazuri să se producă reinfectări prin mutațiile suferite de virus.

„Am constatat că există unele cazuri în România, dar este greu de spus că aceste cazuri din România sunt cu adevărat reinfectări. În Coreea de Sud, toate cazurile declarate de reinfectări s-a dovedit în final că nu erau de fapt chiar reinfectări, ci erau anumite testări contaminate, la început, când nu se știa, și drept urmare nu au confirmat acest lucru”, a spus universitarul sucevean.

El a menționat că un studiu din SUA pe un virus similar ce arăta o rată de recontaminare sub 1 la sută în timp de un an de zile, iar în cazul acestui virsus cercetătorii se așteaptă la o recontaminare, dar după un an de zile.

În ceea ce privește problema anticorpilor, respectiv perioada de timp în care aceștia descresc, arătând că dacă această perioadă este de trei-patru luni, atunci pericolul reinfectării este ridicat.

Mihai Dimian a explicat că cercetarea are ca principal scop identificarea formei de tratament care să fie aplicat în funcție de forma viruslui existent în zonă.

„Astfel de mutații pot conduce la forme ușor diferite de virus și atunci și abordarea noastră este alta. De asemenea, aceste date pot fi corelate cu severitatea bolii și putem să constatăm că anumite mutații generează o formă mai severă și atunci când testezi verifici dacă la gena respectivă există o mutație pentru a ști cum evoluează boala în continuare, că mă duc către o formă severă sau către una medie, lucru care depinde și de organism, dar poate depinde și de virus”, a adăugat universitarul sucevean.

Totodată, Mihai Dimian a arătat că trebuie să se verifice în ce măsură mutațiile suferite de virus sunt specifice teritoriului României, sau sunt grupuri de mutații, care s-au întâlnit individual într-o altă țară, dar împreună se întâlnesc doar aici.

„În timp, acest lucru îți dă posibilitatea de a dezvolta medicamentație pentru a inhiba o anumită proprietate a acestui virus, sau pentru vaccinul respectiv.Când dezvolți vaccinul, dacă nu știi din ce este compus virusul respectiv s-ar putea să acționezi orbește asupra acestui virus”, a spus profesorul universitar sucevean.

El a spus că nu poate estima când ar putea apărea un vaccin, dar că important este să fie găsit un tratament pentru acestă boală.

Mihai Dimian a mai spus că în ceea ce privește prezența virusului în județul Suceava va trebui făcută o analiză, ca în Spania sau Italia, a unor probe din apă din noiembrie, decembrie sau ianuarie și să se vadă dacă există în apă urme ale acestui virus.

„Acum știm ce să căutăm și vom putea răspunde, parțial, răspunsul la această întrebare”, a spus Dimian.

El a arătat că o concluzie interesantă a cercetării este că virusul pare că în județul Suceava a venit din zona Spaniei și că speră să fie și confirmată la final și că s-a întâmplat asta pentru că Spania nu intrase atunci în stare de urgență, iar granițele României nu fuseseră închise cu Spania și astfel s-a reușit să se exporte virusul în România.

loading...