Cum diaspora basarabeană ar putea readuce Republica Moldova pe calea europeană și de ce nu ar trebui să ne bucurăm înainte de termen-OPINIE

Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova s-a terminat cu o surpriză: pro-europeana Maia Sandu a câștigat scrutinul devastându-l pe actualul președinte pro-rus Igor Dodon.

E cu siguranță o victorie importantă, menită să readucă speranța pentru electoratul pro-european din RM, deși punctul final va fi pus abia în al doilea tur, pe 15 noiembrie.

Victoria Maiei Sandu poate mobiliza atât electoratul de dreapta, cât și cel de stânga

În primul rând, prezența la vot a fost relativ aceeași ca și la alegerile trecute, 42.76% dintre persoanele cu drept de vot au venit la urne. Asta înseamnă că ambii candidați care au acces în turul II au mobilizat același electorat convins (pro-Vest și pro-Est), dar și faptul că ambii ar putea mobiliza mai multe persoane să voteze. În acest sens, victoria în primul tur a Maiei Sandu ar putea avea efect catalizator atât pentru mobilizarea pro-europenelor, care au primit un semnal că nu totul este încă pierdut iar votul lor contează, dar și pentru mobilizarea pro-rușilor, care vor vota cu orice candidat pro-Moscova, speriați de avansul Maiei Sandu din primul tur. În această ordine de idei, e devreme să deschidem șampania.

Rezultatele interne. Sursa: cec.md

Geopolitica bate logica

Un alt aspect de care trebuie să ținem cont e că dreapta a avut un candidat mult mai solid la aceste alegeri, ceilalți pro-europeni sau pro-români declarați fiind irelevanți (au adunat în total 7,84%), pe când candidații pro-ruși, alții decât Dodon, au în total 23,39%. Făcând calculele simple, în paradigma clasică de împărțire în pro-vest și pro-est, reiese că Igor Dodon ar acumula peste 56% din voturi, mai mult chiar decât la turul II al prezidențialelor trecute. Sigur, unii din cei care au optat pentru Usatîi sau Ivanov (ambii fiind în relații proaste cu Dodon), ar putea vota cu Sandu, însă atunci când este vorba despre opțiunile geopolitice, votanții din Republica Moldova de regulă apelează la emoție și nu la rațiune. Concret, pro-rușii vor prefera orice candidat dar pro-rus, la fel și cei pro-europeni.

Distribuția voturilor arată schimbări minore, dar nu și de esență, în comparație scrutinul prezidențial trecut. Maia Sandul a câștigat la Chișinău și în raionale din centru, cu o populație preponderent românofonă și pro-europeană, reușind să obțină victorie în câteva raioane din aceeași zonă în comparație cu alegerile din 2016. Acest fapt ne vorbește și despre incapacitatea dreptei de a convinge electoratul pro-rus, polarizarea societății moldovenești rămânând aceeași, semn că vectorul extern care va fi ales va avea o fundație șubredă.

Rezultatele Diaspora. Sursa: cec.md

Victoria ei în primul tur a fost asigurată însă și de pierderea lui Dodon în trei raioane din Nord și la Bălți, al doilea cel mai mare municipiu din Republica Moldova. Scorul total pe interior e 11 raioane pentru Sandu, 17 pentru Dodon, și unul pentru Ivanov (candidata Șor, și ea pro-rusă).

Dacă e să analizăm numărul voturilor și nu procentele, atunci în comparație cu 2016, atât Sandu cât și Dodon au pierdut. Mai exact, Dodon a acumulat cu aproximativ 240 de mii de voturi mai puțin, iar Sandu – cu 110 mii.

Așa dar, rezultatul acestor alegeri poate fi interpretat diferit, fie ca o victorie a Maiei Sandu, fie ca o pierdere a lui Igor Dodon.

Diaspora încă nu și-a spus cuvântul

De remarcat mobilizarea exemplară a diasporei moldovenești din țările Occidentale, care a făcut cozi la secțiile de votare în ciuda condițiilor epidemiologice (și meteo în unele regiuni), dar și a altor impedimente de ordin birocratic (de exemplu, la Moscova au fost deschise șapte secții de votare, tot atâtea câte în toată Germania).

În jur de 150 de mii de basarabeni din străinătate (inclusiv Rusia) au votat în proporție de 70% pentru Maia Sandu, urmată de Renato Usatîi (17,27%) și Igor Dodon (3,65%). Acest rezultat arată că Dodon nu a fost votat nici măcar în Rusia, voturile de acolo mergând în mare parte la mult mai carismaticul Usatîi, care, deși pro-rus, nu a avut în spate întregul aparat de stat și suportul Moscovei (public și secret).

Cu toate acestea, e greu de crezut că voturile lui Usatîi vor migra spre Sandu (unii dintre suporterii lui Usatîi ar putea să boicoteze turul II, fie să voteze cu antipaticul dar pro-rusul Dodon). După cum declara Usatîi după primul tur al prezidențialelor trecute (el nu a candidat personal, dar a avut un candidat din partea partidului), el nu are cum să-și îndemne electoratul s-o voteze pe Sandu. Firește, asta l-ar distruge ca politician.

În această ordine de idei, victoria Maiei Sandu în al doilea tur ar putea fi asigurată din nou de diaspora, în cazul unei mobilizări și mai mari. Să nu uităm că în 2016, Dodon a devenit președinte acumulând cu doar 67.488 mai multe voturi față de Sandu.

De ce basarabenii nu votează cu unioniștii?

După publicarea rezultatelor parțiale de la secțiile de vot din România, unii s-au întrebat de ce candidații pro-români nu se bucură de popularitate în rândul basarabenilor care fie locuiesc fie își fac studii în România?

Răspunsul e simplu. Atât în Republica Moldova, cât și în străinătate (inclusiv România) rezultatul acestor candidați exprimă performanța lor personală (politică) și nu pe cea a idealul Unirii, împărtășit de o parte dintre basarabeni.

Rezultatele unioniștilor obținute în străinătate. Sursa: cec.md

Să-l aducem drept exemplu pe fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, care a condus capitala timp de 11 ani, timp în care a reușit să-și distrugă ratingul prin felul în care a administrat municipiul Chișinău. Astfel, cele nici două procente acumulate de Chirtoacă reprezintă votul pentru el și nu pentru Unire. De altfel, mișcarea unionistă din Republica Moldova suferă din cauza lipsei unor lideri carismatici și cu reputația nepătată, care ar avea, pe lângă demagogie, și un plan concret de realizare a Unirii.

De ce unii studenții basarabeni îl votează pe pro-rusul Usatîi?

O altă întrebare pe care și-au pus-o unii români din Țară se referă la votul unor basarabeni din România acordat unor candidați pro-ruși, în special lui Usatîi. În primul rând, să nu uităm că Republica Moldova este un stat multietnic, cu o puternică minoritate rusofonă (indiferent de etnia pe care o au aceste persoane în buletine). Aceste persoane, de asemenea au dreptul la studii în România, dar și dreptul de a redobândi cetățenia română. Prin urmare, unii dintre pro-ruși și/sau rusofoni își fac studiile în România, la fel precum studenții din alte state.

Prin urmare, atunci când un student din Republica Moldova cu viziuni pro-ruse vine în România și își păstrează viziunile, denotă faptul că România pierde competiția ideologică în fața Rusiei și nimic mai mult. De altfel, acest lucru e direct proporțional cu inteligența politicii promovate de București vs. Moscova la Chișinău…

(Drd. Iurie ROTARU)

loading...