Intră acum și în grupul de
Bucovina ne-a dat întotdeauna motive reale de mândrie. Cetatea de Scaun a rămas neînvinsă chiar și în fața lui Mahomed al II-lea. În perioada interbelică, Cernăuțiul era considerat, pe bună dreptate, cel mai frumos și mai bine administrat oraș al regiunii. Iar studiile Școlii Sociologice de la București condusă de Dimitrie Gusti au arătat că satul bucovinean era cel mai emancipat din România Mare.
Astăzi, însă, recordurile sunt de altă natură: județul cu cea mai mare diasporă, autostrada care se oprește la Pașcani, ferma de cercetare agricolă amplasată în plin cartier rezidențial în timp ce spitalul județean nu mai are loc de extindere, parcarea Cetății de Scaun păstrată cu sfințenie în forma ei… medievală.
Și totuși, în al 35-lea an de la Revoluție, fostul primar Ion Lungu a reușit o realizare incontestabilă: reabilitarea fațadelor din centrul istoric al Sucevei, cu finanțare europeană. Impactul este spectaculos – străzile arată ca în fotografiile de epocă, iar orașul a căpătat o demnitate pe care o merităm de mult. Felicitări sincere!
Acest proiect nu trebuie să rămână un episod izolat. El reprezintă începutul unei adevărate revoluții estetice care, dacă va fi continuată, poate transforma întregul municipiu. Numai că, judecând după ritmul obișnuit al administrației locale și după deviza „festina lente” care ne ghidează de decenii, putem face o etapizare realistă:
- Următorii 30 de ani: finalizarea zonei centrale rămase (Casa de Cultură – Primărie – bulevardul principal)
- Următorii 60 de ani: cartierul Mărășești
- Următorii 90 de ani: Zamca
- Următorii 120 de ani: George Enescu
- Următorii 150 de ani: Obcini
- Și, ca de obicei, ultimul – Burdujeni – în următorii 180 de ani.
Să sperăm că actuala administrație va accelera ritmul și că nu va mai fi nevoie să așteptăm încă un secol și jumătate pentru ca Suceava să arate așa cum merită: unitar, curat, demn și frumos în toate cartierele sale.
Să fie într-un ceas bun.
Intră acum și în grupul de
