Intră acum și în grupul de
Seceta prelungită și nivelurile minime istorice ale Dunării și râurilor interioare reprezintă nu doar o provocare de mediu, ci o amenințare directă pentru stabilitatea sistemului energetic românesc și, implicit, pentru prețurile energiei, atrage atenția prof. dr. ing. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energetice din România (AEI).
Într-o analiză publicată astăzi, specialistul descrie un „triunghi al vulnerabilității” format din hidroenergie (principala sursă de flexibilitate în prezent), nuclear (protecție constantă prin centralele de la Cernavodă) și termia pe gaz/cărbune (rezervă de avarie). O secetă prelungită de 30 de zile ar putea genera scenarii îngrijorătoare:
- Scenariu moderat (-10% producție hidro): creștere moderată a prețurilor angro (+5%…+12%), gestionabil prin reducerea exporturilor.
- Scenariu accentuat (-20% hidro): dependență crescută de importuri, cu creșteri de +15%…+30%.
- Scenariu sever (secetă + eventuală oprire a unei unități nucleare): situație critică, cu importuri masive și posibile creșteri de prețuri de +50%…+110%.
„Energia verde este variabilă, nu constantă. Soarele și vântul acoperă o parte importantă din consum la prânz, dar seara și noaptea, când cererea crește, sistemul revine la resursele clasice sau la importuri”, subliniază prof. Chisăliță.
Specialistul amintește că în 2003, nivelul scăzut al Dunării a dus la oprirea unei unități de la Cernavodă. Deși sistemul a fost modernizat, o secetă severă ar putea forța măsuri preventive similare, cu pierderi de până la 12% din consumul național.
Impactul asupra consumatorilor
Datorită mecanismelor de plafonare, prețurile angro nu se traduc imediat în facturi. Totuși, pe termen mediu, șocurile majore pun presiune asupra furnizorilor, bugetului de stat și, în ultimă instanță, asupra consumatorilor casnici și economici.
„Securitatea energetică nu se construiește prin interdicții, ci prin echilibru. Avem nevoie de un mix energetic diversificat și de capacități de rezervă flexibile, nu doar de idealuri verzi”, concluzionează prof. dr. ing. Dumitru Chisăliță.
Intră acum și în grupul de
