Ardeleanu: Casa de Cultura de la Suceava trebuie sa intre in patrimoniul national

Deputatul PDL de Suceava, prof.univ.dr. Sanda-Maria Ardeleanu, a solicitat ministrului Culturii, Gigel-Sorinel Ştirbu, să ia de urgenţă măsurile ce se impun în vederea clasării Caselor de Cultură din România cu valoare patrimonială, printre care şi cea de la Suceava. Parlamentarul democrat-liberal susţine, într-o interpelare adresată ministrului Ştirbu, că opera arhitecturală a unuia dintre reprezentanţii modernismului în arhitectură (curentul denumit functionalism liric, sau popular baroc), arhitectul Nicolae Porumbescu, Casa de Cultură de la Suceava trebuie, fără îndoială, să intre în patrimoniul naţional. “Aceasta se înscrie în galeria simbolurilor culturale de inspiraţie populară, proiectate şi construite sub atenta supraveghere a lui Nicolae Porumbescu şi a soţiei sale, Maria Porumbescu, în anii ’70, şi în alte oraşe din ţară:  Bucureşti, Satu Mare, Baia Mare, Botoşani, Iaşi, Hunedoara”, a explicat Ardeleanu.

ardeleanu juramant 1

Ea a arătat că fără mijloace de autosusţinere şi întreţinere, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, la fel ca multe altele din întreaga ţară, “a devenit ţinta întreprinzătorilor pragmatici, fără simţul conservării simbolurilor culturale sau al cultivării autenticului, fără scrupule când s-a ivit oportunitatea de a distruge operele înaintaşilor prin diverse amenajări cu <<iz de bani>>”. “Astfel că, în aceste edificii destinate, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Casei de Cultură a Sindicatelor, “ridicării nivelului de cultură al diverselor categorii socio-profesionale şi de vârstă ale populaţiei”, se fac intervenţii care distrug arhitectura originală,  pentru a face loc unor baruri ai căror clienţi nu au nimic în comun cu actul cultural din interiorul sălilor de spectacol”, susţine deputatul sucevean.

Sanda-Maria Ardeleanu a mai arătat că începând cu anul 1990, Casele de Cultură ale Sindicatelor au trecut în administrarea Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR), organism constituit din cele patru mari confederaţii sindicale, respectiv Frăţia, Cartel Alfa, CNSDR şi Blocul Naţional Sindical. “Astfel că, un eventual proces de clasare a imobilelor în cauză ca monumente nu poate fi demarat fără acceptul ANCCSR. La Suceava de exemplu, şi nu doar acolo, proprietarul nu doreşte clasarea. S-a încercat şi o preluare la nivel naţional a Caselor de cultură la primării încă din 2004 printr-o Hotărâre de Guvern însă nu a existat niciodată o bază legală solidă”, a explicat parlamentarul PDL, care consideră că lipsa de dialog sau, mai bine zis, „dialogul surzilor” care are loc de ani de zile între Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR) şi administraţiile locale a  condus la situaţii inacceptabile, ca cea de la Suceava.