Flutur a cerut din plenul Senatului realizarea coridorului paneuropean Nord-Sud prin Siret si Suceava

Senatorul PDL de Suceava, Gheorghe Flutur, a cerut, marţi, într-un discurs susţinut de la tribuna Senatului, realizarea coridorului paneuropean Nord Sud care să lege Marea Baltică de Marea Neagră şi care să treacă prin Cernăuţi, Siret şi Suceava. „De la Tribuna Senatului României fac apel la Guvern și diplomația românească de a intensifica proiectele transfrontaliere cu Ucraina și Moldova. Este evident (și chiar presant) că va trebui să fie realizat Coridorul Nord-Sud de transport, ce intră în țară la Siret, și vor trebui construite drumuri și autostrăzi în teritoriile din partea de est a granițelor Uniunii Europene.

Flutur declaratie politica Senat 1.04.2014

Flutur a susţinut marţi un discurs la împlinirea a 73 de ani de la masacrarea a peste 3.000 de români la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, de soldaţii sovietici. „Din 2011, 1 Aprilie este Ziua Naţională de cinstire a memoriei  românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”, a spus Flutur.

El a arătat că înainte de a vorbi despre această zi neagră pentru români a făcut recurs la istorie şi a amintit că la 26 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică. „După această dată a început prigoana şi persecuţia românilor din aceste provincii româneşti. Bolşevicii au recurs la  toate formele de represiune politică asupra romanilor, care au continuat să lupte cu îndârjire și tărie de caracter pentru Dumnezeu, pentru românism şi pentru România Mare. Când vorbim de represiune trebuie să amintim de deportările din Basarabia şi nordul Bucovinei (28 iunie 1940 – 5 martie 1953), masacrul de la Fântâna Albă, Bucovina (1 aprilie 1941), şi Foametea organizată din Basarabia (1946-1947). Nu se cunoaşte cifra exactă, dar se vorbește despre câteva sute de mii de români deportaţi în Siberia, Kazahstan”, a spus Flutur.

Senatorul sucevean a subliniat că masacrul de la Fântâna Albă a avut loc chiar în ziua de Paşti, la 1 aprilie 1941 când  aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să ajungă în România, să părăsească nordul Bucovinei răpit de URSS. „Românii știau că pot trece graniţa fără probleme, că grănicerii sovietici nu le vor face nimic. Când coloana de români –înarmaţi cu steaguri albe, icoane şi cruci – a ajuns aproape de graniţă, îi mai despărţeau trei kilometri de ţara-mamă, soldaţii sovietici, ascunşi în pădure, au început să tragă în plin. Au secerat, în scurt timp, mii de vieţi. Cei care au scăpat de gloanţe au fost urmăriţi de cavalerie şi spintecaţi cu sabia. Apoi, românii au fost aruncaţi în gropi comune deși o parte dintre ei mai trăiau încă”, a mai arătat Gheorghe Flutur.

El a precizat că localitatea Fântâna Albă se află pe teritoriul de astăzi al Ucrainei, iar abia în anul 2000, autorităţile ucrainene de la acea vreme au permis să se oficieze o slujbă în memoria românilor ucişi şi că situaţia în ceea ce priveşte respectarea memoriei românilor ucişi de sovietici, la 1 aprilie 1941, rămâne în continuare o problemă delicată. „Trebuie să subliniez că la 1 aprilie 1941, au murit la Fântâna Albă două ori mai mulţi oameni decât cei care au încercat să treacă de Zidul Berlinului, de-a lungul celor 28 de ani în care Germania a fost scindată.

Unul dintre supravieţuitorii masacrului, profesorul  Gheorghe Mihailiuc, a redat în cartea sa “Dincolo de cuvintele rostite”, atrocităţile petrecute la Fântâna Albă:

“Peste sate se abătuse teroare bolşevică. Dacă nu făceai cârdăşie cu noii stăpâni, erai pierdut. În aceste condiţii insuportabile, o parte din populaţia română a ţinutului a hotărât să fugă din ţară ca să scape de prigoană. La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere. Eram şi eu, împreună cu fratele mai mare, printre ei. Am fost martor ocular şi am văzut cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid. (…)”, a menţionat Flutur.

 El a subliniat că prea mult s-a vorbit în șoaptă despre realitatea celor peste 200.000 de români din nordul Bucovinei. „Copiii de acolo învață prea puțin în școli despre istoria adevărată, știu prea puțin despre dezastrele care s-au petrecut în nordul Bucovinei. Trebuie făcut mai mult pentru oamenii de acolo să știe aceste lucruri”, a spus Flutur.

El crede că în aceste zile, comemorarea victimele masacrului de la Fântâna albă, trebuie să însemne, pe lângă cinstirea memoriei celor căzuți pentru libertate și un moment în care să ne afirmăm hotărârea de a dezvolta legăturile cu românii de pretutindeni și de a lupta pentru drepturile lor.

Flutur a adus de la tribuna Senatului României, un omagiu celor care au fost masacrați în mod barbar pentru că au năzuit la libertate.

loading...