FOTO Universitar sucevean: Groapa de gunoi alungată din vârful muntelui se mută în zona inundabilă a râului Suceava?

Profesorul universitar sucevean Evelina Graur şi-a exprimat, luni, îngrijorarea, dar şi nemulţumirea de modul în care lunca râului Suceava este năpădită de gunoaie şi deşeuri pe raza localităţii Tişăuţi.

lunca râului suceava deşeuri gunoaie lunca (13)

Într-un comunicat de presă denumit „De la Cumințenia Pământului la mizeria și urâțenia din Lunca Sucevei”, profesorul universitar sucevean Evelina Graur arată că e bine să ne bucurăm că justiţia română a anulat decizia privind construcţia unei gropi de gunoi în zona montană a Sucevei, mai exact în Pasul Mestecăniş.

Ea consideră că palma primită de bucovineni din partea ardelenilor care, prin Curtea de Apel Cluj, au dispus casarea în întregime a deciziei Tribunalului Suceava, ar trebui să usture mai mult sau cel puţin să-i trezească la realitate şi pe locuitorii satului Tişăuţi (comuna Ipoteşti, Suceava) care, în ultimii 5 ani, au devenit foarte toleranţi cu toţi cei care, cu inconştienţă şi nesimţire, cu voia sau fără voia Primăriei din Ipoteşti, descarcă zilnic gunoaie şi deşeuri în Lunca Sucevei.

„Oare groapa de gunoi „alungată” din vârful muntelui se mută acum în zona inundabilă a râului Suceava?”, se întreabă universitarul sucevean.

Ea arată că primarul din Ipoteşti e încolţit penal pentru numeroase nereguli privitoare la angajările din primărie şi pentru gestionarea imaşurilor comunei, iar până la noile alegeri din vara anului 2016, scaunul este ocupat de viceprimar, care aşteaptă să crească bălăriile în luncă şi să nu se mai vadă gunoaiele şi deşeurile din construcţii descărcate zilnic din dube şi camioane.

„Bălţile şi mlaştinile secate în urma ploilor reduse din ultimii ani refuză să înghită plasticul, sticla, polistirenul şi materialul textil care sufocă vegetaţia”, adaugă Evelina Graur.

Ea susţine că pe râpe, urzicile şi tufele de mărăcini nu fac faţă să acopere resturile aruncate frecvent şi de unii săteni care preferă să arunce gunoiul în natură decât să-l scoată în tomberoane, în faţa porţii, pentru a fi preluat de gunoieri în fiecare dimineaţă de miercuri.

„Avem îndoieli mari că unii săteni ştiu care este diferenţa dintre gunoiul menajer şi resturile vegetale rezultate în urma curățării pomilor și a grădinilor. Mai mult, credem că unii săteni nici nu ştiu că în baza taxei de salubrizare percepute de primărie li se ridică gunoiul de la poartă. Suntem de asemenea destul de siguri că mulţi habar nu au că primăria percepe şi o taxă de pază obştească. Oare o fi taxa acesta şi pentru a-i apăra pe cetăţeni de poluarea mediului? La urma urmei şi poluarea este o formă de furt din avutul nostru: furtul din frumuseţea şi curăţenia naturii”, scrie Evelina Graur.

Universitarul sucevean mai spune că gunoaiele sunt şi vor rămâne multă vreme la vedere în luncă, oripilând până şi berzele revenite în cuibul de pe unul din stâlpii de pe Strada Şcolii.

„De vreo doi ani nici broaştele care fac parte din dieta principală a acestor păsări nu mai vor să vieţuiască printre pungi, saci, sticle de plastic, bidoane şi ligheane, carcase de televizor, saltele, plăpumi, pături şi bucăți de rigips”, menţionează Evelina Graur.

Ea mai spune că cetățenii vor avea posibilitatea să pună umărul la achiziționarea Cumințeniei Pământului, dar că gestul fiecăruia nu va însemna prea mult dacă românii nu vor ști să o așeze această operă a lui Brâncuşi „în curățenia pământului din care s-a născut”.

„E vremea cumințeniei și curățeniei pământului din Lunca Sucevei!”, a conchis Evelina Graur. (N.B.)