Sesiuni de instruire pentru medicii implicati in programele de screening

Ministerul Sănătăţii este beneficiarul unui Contract de Finanţare pentru proiectul „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă“, prin Programul Operaţional Sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”. Proiectul, care beneficiază de fonduri în valoare de 17.982.000,00 lei (fără TVA), din Fonduri Structurale – Fondul Social European prin POS DRU şi de la bugetul de stat, va fi implementat pe o perioadă de 3 ani şi presupune organizarea a aproximativ 700 de sesiuni de instruire pentru 7.200 de medici implicaţi în derularea programelor de screening pentru cancerul de col uterin, sân şi colon, din care 6.000 de medici de familie, din mediul rural şi urban, şi alţi 1.200 de specialişti în obstetrică-ginecologie, gastroenterologie, radiologie, medicină de laborator etc.

În acelaşi timp se va crea o legătură mai strânsă între medicii de familie şi cei din specialităţile complementare, mai ales în condiţiile în care, cel puţin din punct de vedere al locaţiei, medicii de familie sunt relativ izolaţi. De altfel, sistemele de instruire trebuie să se adapteze la nevoia de a avea un nivel profesional ridicat al persoanelor angajate, de multe ori puse în situaţia de a-şi vedea calificările depăşite de schimbările rapide.

Studiile europene au demonstrat faptul că rata de supravieţuire a pacienţilor depistaţi cu cancerul de col uterin, sân şi colon diferă semnificativ de la o ţară la ţară şi de la o regiune la alta. O cauză evidentă a acestor variaţii este nivelul diferit de informare şi calificare a personalului medical implicat în screeningul, diagnosticul sau tratamentul afecţiunilor oncologice.

În acest context, educarea medicilor, actualizarea cunoştinţelor lor privitoare la practicile medicale eficiente în creşterea ratei de supravieţuire devine nu doar o necesitate, ci o obligaţie morală. Dacă sunt detectate într-o fază incipientă şi dacă sunt tratate adecvat, o treime din cazurile de cancer pot fi tratate. Probele clinice au arătat că metodele specifice de screening s-au dovedit eficiente pentru trei tipuri de cancer diferite – de sân, de col uterin şi de colon – iar screeningul de înaltă calitate este posibil numai dacă personalul de la toate nivelurile este instruit în mod corespunzător.

Astfel, menţinerea populaţiei active la un nivel ridicat al gradului de ocupare, aspect important în contextul fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, şi scăderea consumului serviciilor de sănătate, foarte costisitoare în cazul afecţiunilor oncologice, sunt alte rezultate extrem de importante ale acestei acţiuni de instruire.
Proiectul este derulat de Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu instituţii româneşti cu experienţă relevantă în domeniu, respectiv Institutul de Sănătate Publică Bucureşti (ISPB), Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuţă Cluj-Napoca” şi cu Institutul Naţional de Cancer Aviano – INCA (Centro di Riferimento Oncologico di Aviano) din Italia.

Anul trecut, Ministerul Sănătăţii a lansat Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin din cadrul Programului naţional de prevenire şi control în patologia oncologică, în care trebuiau să fie implicaţi medici de familie, ginecologi şi laboratoare de analize dar interesul arătat de aceştia a fost unul scăzut, la nivelul judeţului Suceava.

Potrivit Direcţie de Sănătate Publică Suceava din cei peste 280 medici de familie doar 75 şi-au depus dosare pentru a fi incluşi în program, toţi fiind validaţi.
De asemenea, au mai fost declarate eligibile 12 cabinete de obstretică-ginecologie din judeţ în care se vor preleva probele ce vor fi analizate în 7 laboratoare, de asemenea validate în urma depunerii documentaţiei.

Motivul principal invocat de medicii de familie suceveni care nu şi-au depus dosarele la DSP este suma mică, de numai 5 lei, pe care ar primi-o de la minister pentru fiecare formular completat, comparând cu 150 de lei, cât ar primi ginecologul, împreună cu anatomo-patologul.

Deosebirea este că, în timp ce primul are de completat un formular şi de consiliat, teoretic, pacienta asupra importanţei depistării precoce a bolii, în cadrul unui program de lucru separat de consultaţii, cei doi specialişti recoltează probele şi le lucrează efectiv, punând diagnosticul.

Despre acest subprogram nu s-a mai auzit nimic, invocată fiind lipsa fondurilor pe care ministerul ar fi trebuit să le aloce.