Mai avem un pic şi vom juca în “liga satelor”

Că fotbalul a devenit o goană după bani, imagine în scop electoral, ori pur şi simplu o chestie de fanfaronadă (în funcţie de cine se află în spatele unui club), nu mai este de mult o noutate. La nivel de echipă naţională ne bucurăm că am învins pescarii feroezi cu 1-0, suntem în al nouălea cer că avem patru echipe în Europa League şi una în Champions League, dar nimeni nu vede, ori nu doreşte să vadă că fotbalul românesc este într-un amplu proces de ruralizare. De la cel mai mic la cel mai mare nivel.

Încercam joi să arunc o privire peste programul Cetăţii Suceava în acest tur de campionat. Sâmbătă jucăm cu Chiajna, iar apoi la Brăneşti. În etapa a şaptea mergem la Snagov, iar pe 24 octombrie, la Suceava vine Săgeata Stejaru.

La primăvară, fotbaliştii Cetăţii l-ar putea vizita pe cel mai bătrân cetăţean din ţara noastră: Tănase Tănase

Chiajna (8100 de locuitori, Ilfov), Brăneşti (8700, Ilfov), Snagov (5700, Ilfov), Stejaru (aproape 2300, printre care şi cel mai bătrân cetăţean al României, Tănase Tănase de 115 ani, Tulcea) sunt numele unor comune ale căror echipe au ajuns în ultimii ani în al doilea eşalon al fotbalului românesc. Apreciez interesul pentru sport din aceste comune, dar nu mă pot bucura. Faptul că investitorii în sport se retrag în oraşe mici nu este foarte bine din punctul de vedere al Măriei Sale SPECTATORUL. Sportul, ca şi arta, trebuie simţit (văzut, pipăit, auzit, mirosit, gustat) de cât mai multă lume. De aceea olimpiadele, campionatele mondiale şi continentale, competiţiile de larg interes se desfăşoară în aglomeraţii urbane mari şi foarte mari, în condiţii de cultură şi civilizaţie de ultimă generaţie.

Mentalitatea de tip american, capitalist şi concurenţial, potrivit căreia anybody can make it, fără să necesite un set de valori certe, s-a impus şi în fotbal. Şi ce soluţie au găsit cei care conduc fotbalul? Să le cânte în strună investitorilor care se retrag în astfel de comune, ba, mai mult, să îşi tragă şi niscaiva foloase materiale. Şi uite-aşa am ajuns să avem o campioană dintr-un orăşel cum este Urziceni (ceva mai mult de 17.000 de locuitori) iar mai nou în Liga 1 şi-a făcut loc Curtea de Argeş (35.000) şi abia ce au retrogradat Mioveni (35.000) şi Otopeni (10.000). Să nu uităm că nici seria de vest a ligii secunde nu a scăpat, acolo existând chiar o echipă a unui sat, Covaci (1700 de locuitori, din Timiş).

Iată de pildă câteva echipe care erau în prima serie a Diviziei B în sezonul 1999-2000, când Foresta Suceava reuşea ultima promovare în prima ligă: Midia Năvodari, Dacia Piteşti, Sportul Studenţesc, Metrom Braşov, Tractorul Braşov, Laminorul Roman, Politehnica Iaşi, Gloria Buzău, Chindia Târgovişte, Dunărea Galaţi etc. Nicio comună. Desigur, e normal să existe şi excepţii. La noi însă excepţiile se înmulţesc de la an la an şi e clar că ne paşte o adevărată ruralizare a fotbalului. Excepţie puteam numi ascensiunea din anii ’90 a Unirii Tomnatic (sat la acea vreme, acum comună din judeţul Timiş, cu 3.000 locuitori).

De aproape 10 ani, Suceava e pe lista neagră a municipiilor fără reprezentare în Liga I

Din păcate Suceava se regăseşte de aproape 10 ani pe lista neagră a municipiilor cu peste 100.000 de locuitori, care nu au reprezentare în primul eşalon al ţării: Constanţa (310.000), Brăila (216.000), Oradea (206.000), Bacău (175.000), Arad (172.000), Piteşti (168.000), Sibiu (155.000), Târgu Mureş (149.000), Baia Mare (137.000), Buzău (133.000), Satu Mare (115.000), Botoşani (115.000), Râmnicu Vâlcea (107.000), Turnu Severin (104.000) şi Focşani (103.000).

Unele din municipiile de mai sus au mai simţit aerul primei ligi, iar pentru altele, cum este şi Suceava, Liga a II-a pare deja o căciulă prea mare şi nici prezenţa constantă la matineu nu mai este o certitudine. Mai este şi categoria celor care deja sunt în anonimatul ligii a III-a.

Colac peste pupăză, următoarele două adversare ale Cetăţii au început campionatul în trombă, Concordia Chiajna şi Victoria Brăneşti având maximum de puncte după trei etape. Oare vor promova în Liga 1?