Noi prevederi privind regimul strainilor in Romania

Proiectul de Lege urmareste eficientizarea aplicarii cadrului normativ si armonizarea cu reglementarile europene in domeniul migratiei.
Proiectul introduce notiunea de rezident si de rezident permanent. Viza este definita ca autorizatia, materializata prin aplicarea unui colant sau a unei stampile pe un document de trecere a frontierei de stat valabil, care permite strainului supus acestei obligativitati sa se prezinte la un punct de trecere a frontierei pentru a solicita tranzitul sau sederea temporara pentru o perioada determinata, cu implinirea conditiilor legii.

Conform proiectului, autoritatile competente pot stabili, prin hotarare, ori de cate ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilitati pe termen scurt la acordarea dreptului de a intra sau, dupa caz, la prelungirea dreptului de sedere pe teritoriul Romaniei, pentru anumite categorii de straini, precum si perioadele pentru care se acorda, respectiv se suspenda aceste facilitati.

In privinta motivelor in baza carora autoritatile competente pot refuza intrarea strainilor pe teritoriul statului proiectul adauga faptul de a fi incalcat anterior, in mod nejustificat, scopul declarat la obtinerea vizei sau, dupa caz, la intrarea pe teritoriul Romaniei, precum si impotriva celor care au incercat anterior sa treaca frontiera Romaniei cu documente false sau falsificate.

Pentru iesirea din tara, in cazul in care strainul nu mai este in posesia documentului de trecere a frontierei de stat in baza caruia a intrat in tara, trebuie sa prezinte la iesirea din Romania un nou document, valabil, de trecere a frontierei de stat. In aceasta situatie organele politiei de frontiera permit iesirea din tara cu avizul Autoritatii pentru straini, eliberat in regim de urgenta. In situatiile in care sunt necesare verificari amanuntite, termenul poate fi de maximum 5 zile de la data solicitarii, se propune in proiectul de lege. Viza de tranzit va fi identificata cu simbolul B iar viza de scurta sedere va fi identificata cu simbolul C.

In privinta vizei de tranzit se propune sa fie eliberata pentru unul sau doua tranzituri si in mod exceptional pentru mai multe tranzituri, fara ca durata fiecarui tranzit sa depaseasca 5 zile.

Viza de scurta sedere este viza care permite strainilor sa intre pe teritoriul Romaniei, pentru alte motive decat imigrarea, in vederea unei sederi neintrerupte sau a mai multor sederi a caror durata sa nu depaseasca 90 de zile in decurs de 6 luni de la data primei intrari. Acest tip de viza poate fi eliberat cu una sau mai multe calatorii.

In cazul strainilor care calatoresc in mod frecvent in Romania, pentru relatii de afaceri-cooperare, la solicitarea autoritatilor administrative centrale sau a societatilor comerciale cu mare capacitate economico-financiara, viza de scurta sedere cu intrari multiple poate fi acordata si pe o perioada de un an si, in mod exceptional, pe o perioada de pana la 5 ani. Si in aceasta situatie durata sederii nu poate depasi 90 de zile in decurs de 6 luni.

In privinta vizei de lunga sedere pentru reintregirea familiei, proiectul de lege propune ca strainii, titulari ai unui drept de sedere in Romania de cel putin un an, sa poata solicita reintregirea familiei pentru:
– sot/sotie;
– copiii minori, necasatoriti, ai titularului dreptului de sedere in Romania si ai sotului/sotiei, inclusiv copiii adoptati in comun de catre acestia;
– copiii minori, necasatoriti, inclusiv cei adoptati, ai titularului dreptului de sedere, in cazul in care sunt in intretinerea efectiva a acestuia;
– copiii minori, necasatoriti, inclusiv cei adoptati, ai sotului/sotiei titularului dreptului de sedere, in cazul in care sunt in intretinerea efectiva a acestuia.

Autoritatea pentru straini poate aproba reintregirea familiei si pentru urmatoarele categorii:
– rudele de gradul I in linie ascendenta ale titularului dreptului de sedere sau ale sotului/sotiei, in cazul in care acestea nu se pot intretine singure.
– copiii adulti necasatoriti ai titularului dreptului de sedere sau ai sotului/sotiei, in cazul in care acestia nu se pot intretine singuri din motive medicale.

Strainii cu un drept de sedere in Romania de cel putin un an, titulari ai unui drept de sedere in scop de studii, pot solicita reintregirea familiei pentru sot/sotie si copiii minori, necasatoriti, cu conditia ca data incheierii casatoriei sa fie anterioara obtinerii dreptului de sedere.

Proiectul prevede abrogarea prevederii care impunea ca cererea-tip ce se depune la formatiunea teritoriala a Autoritatii pentru straini in a carei raza domiciliaza sau isi are resedinta solicitantul sa fie insotita de dovada achitarii obligatiilor catre stat, inclusiv catre creditorii bugetari. In privinta conditiilor ce trebuiesc indeplinite pentru aprobarea cererii, in proiect se precizeaza ca solicitantul trebuie sa posede mijloace de intretinere, pe langa cele necesare pentru propria intretinere potrivit legii, in cuantumul corespunzator salariului minim net pe economia nationala pentru fiecare membru de familie.

Viza de lunga sedere pentru strainii membri de familie a cetatenilor romani se poate acorda:
– strainilor casatoriti cu cetateni romani, cu conditia ca aceasta sa nu fie o casatorie de convenienta, constatata in conditiile prevazute la art. 64 iar daca a fost incheiata pe teritoriul Romaniei, solicitantul sa fi avut drept de sedere la acea data;
– strainilor care fac dovada ca nu fac dovada ca nu sunt casatoriti si care convietuiesc cu cetateni romani, cu conditia ca acestia sa aiba impreuna cel putin un copil;
– copiilor minori necasatoriti, inclusiv cei adoptati;
– rudelor de gradul I in linie ascendenta cu varsta peste 60 de ani.

Printre conditiile de prelungire a dreptului de sedere temporara proiectul propune si prezentarea dovezii asigurarii medicale cu valabilitate pentru cel putin un an.

O alta conditie propusa pentru prelungirea dreptului de sedere pentru desfasurarea de activitati comerciale este a unor documente din care sa rezulte ca investitia este concretizata in aport de capital sau transfer de tehnologie, in valoare de cel putin 70.000 euro ori crearea a 15 locuri de munca, in cazul actionarului, si 50.000 euro ori crearea a cel putin 10 locuri de munca, in cazul asociatului, cu conditia ca, in cazul locurilor de munca, acestea sa fie incadrate cu persoane angajate cu norma intreaga, in conditiile legii.

Strainul intrat in Romania pentru studii poate solicita prelungirea dreptului de sedere in acelasi scop in urmatoarele conditii:
– este inscris la o unitate sau institutie de invatamant de stat ori particular acreditata, forma de invatamant de zi;
– dovedeste ca si-a achitat taxele de studii pe perioada pentru care solicita prelungirea dreptului de sedere;
– face dovada mijloacelor de intretinere, in cuantum de cel putin salariul minim pe economia nationala, pe perioada valabilitatii permisului de sedere.

Pentru prelungirea ulterioara a dreptului de sedere temporara pentru reintregirea familiei proiectul propune ca aceasta sa se aprobe daca solicitantul dovedeste ca strainul care a solicitat reintregirea dispune de mijloace de intretinere peste cuantumul prevazut la eliberarea permisului de sedere, la nivelul a cel putin un salariu minim pe economia nationala, pentru fiecare membru de familie.

Prelungirea dreptului de sedere pentru strainii membri de familie ai cetatenilor romani poate fi acordata, astfel:
a) pentru strainii casatoriti cu cetatenii romani, daca:
– prezinta certificatul de casatorie in original si copie, care trebuie sa produca efecte juridice pe teritoriul Romaniei;
– fac dovada mijloacelor de intretinere la nivelul salariului minim pe economia nationala;
b) pentru strainii care convietuiesc cu cetateni romani, daca:
– prezinta certificatele de nastere ale copiilor, cetateni romani, in original si copie;
– prezinta declaratia cetateanului roman, in forma autentica, din care sa rezulte ca acestia convietuiesc impreuna;
– fac dovada mijloacelor de intretinere la nivelul salariului minim pe economia nationala;
c) pentru copii minori necasatoriti, inclusiv cei adoptati, daca:
– se prezinta documente traduse si legalizate din care sa rezulte existenta legaturii de rudenie;
– se face dovada mijloacelor de intretinere la nivelul salariului minim pe economia nationala;
d) pentru rudele de gradul I in linie ascendenta, daca:
– prezinta documente traduse si legalizate din care sa rezulte existenta legaturii de rudenie;
– fac dovada mijloacelor de intretinere la nivelul salariului minim pe economia nationala.

Proiectul legislativ propune pentru strainii detasati ca dreptul de sedere pentru acest scop sa poata fi prelungit o singura data, pentru o perioada de pana la un an, pentru prelungirile ulterioare fiind aplicabile dispozitiile legale privind prelungirea dreptului de sedere a strainilor angajati in munca.

Dreptul de sedere permanenta se acorda, la cerere, in conditiile prezentei legi, pe o perioada nedeterminata, strainului titular al unui drept de sedere temporara, caruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului in Romania.

Dreptul de sedere permanenta inceteaza in urmatoarele situatii:
a) la cerea titularului;
b) la obtinerea unui drept de sedere permanenta pe teritoriul altui stat;
c) in cazul absentei de pe teritoriul statului roman pe o perioada mai mare de 12 luni consecutive, cu exceptia situatiei cand, in aceasta perioada, titularul a beneficiat de drept de sedere temporara intr-un stat membru al Uniunii Europene;
d) in cazul absentei de pe teritoriul statului roman pe o perioada mai mare de 6 ani consecutiv, chiar daca in aceasta perioada a beneficiat de un drept de sedere temporara pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene;
e) in cazul declararii ca indezirabil.
In cazurile prevazute la literele c) si d) strainul poate depune o noua cerere de stabilire a domiciliului in Romania dupa o sedere legala si continua de 12 luni.

Dreptul de sedere permanenta poate fi anulat sau revocat in conditiile legii.

Proiectul prevede ca strainul titular al unui drept de sedere permanenta beneficiaza, in conditiile legii, de tratament egal cu cetatenii romani in ceea ce priveste:
– accesul la piata muncii, cu conditia ca activitatea desfasurata sa nu presupuna, chiar si ocazional, exercitarea unor prerogative ale autoritatii publice;
– accesul la toate formele de invatamant;
– echivalarea studiilor si recunoasterea diplomelor, certificatelor si altor calificari, in conformitate cu prevederile nationale;
– securitate sociala, asistenta sociala si de sanatate si protectie sociala;
– deduceri de impozit pe venitul global si scutiri de taxe;
– accesul la bunuri si servicii publice, inclusiv obtinerea de locuinte;
– libertatea de asociere, afiliere si apartenenta la o organizatie sindicala sau profesionala.