Doua hotarari de guvern controversate

Prima- despagubiri de 30 de milioane de euro regelui Mihai pentru imobilele si bunurile care nu ii vor mai fi retrocedate.

A doua- 95.000 de hectare de padure acordate Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor.

Ambele gesturi ale guvernului vin dupa ani de zile de negocieri: sapte ani, mai exact, cu Regele Mihai si aproape 15 cu Arhiepisopul Sucevei, Pimen.

Momentul in care guvernul face aceste gesturi a fost interpretat de comentatori o incercare de imbunatatire a imaginii guvernului, in ceea ce priveste politica restituirilor.

Mai mult, o incercare de „cumparare”, a bunavointei bisericii, in cazul restituirii celor 95.000 de hectare catre Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor.

Si, se pare, sustine comentatorul BBC, miscarea guvernului a avut efectul scontat.

Arhiepiscopul Pimen, cunoscut pana de curand drept un critic dur al puterii, a declarat ca, prin aceasta retrocedare, primul ministru, Adrian Nastase, se inscrie in randul marilor ctitori de manastiri si biserici.

Arhiepiscopia urmeaza, conform proiectului de lege aprobat de guvern, sa primeasca doar jumatate din padurea revendicata.

De cealalta parte, prin despagubirile acordate regelui Mihai, Guvernul ar incerca sa intareasca imaginea unei bune relatii cu Casa Regala, cunoscute fiind tensiunile care au dominat ani de zile aceste relatii, si refuzul repetat al puterii de a-i restitui fostului monarh proprietatile.

Desi, nici in acest caz, lucrurile nu sunt facute pana la capat, avand in vedere ca nu se stie de unde va da guvernul banii pentru despagubiri.

Mai mult, ambele decizii sunt de fapt proiecte de lege, care vor fi sau nu aprobate de parlament.

Chestiunea restituirii proprietatilor confiscate de regimul comunist s-a aflat permanent pe lista criticilor adresate guvernului.

Ultimul raportul de tara al Comisiei Europene preia cifrele oficiale privind restituirea proprietatilor: peste 90% in cazul terenurilor agricole si 75% la paduri.

Cifrele sunt contestate, insa, de Sindicatul taranilor, Propact.

In ceea ce priveste retrocedarea imobilelor, raportul vorbeste de restituirea a doar 3%.

O parte din restituiri s-au facut ca urmare a deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.