Reluarea lucrărilor la magistrala de gaz natural Pojorâta-Vatra Dornei revine în atenţia autorităţilor judeţene

Lucrările la magistrala de gaz natural care va lega Vatra Dornei la reţeaua naţională de gaz, ce au fost sistate  întrucât au existat probleme legate de traversarea fondului forestier, ar putea fi reluate, o solicitare în acest sens fiind făcută de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor.

Şeful administraţiei judeţene a declarat, luni, că a cerut Transgaz să reia lucrările la magistrala de gaz natural Pojorâta-Vatra Dornei,  în condiţiile în care s-au aprobat modificările la Codul Silvic şi se vor putea efectua aceste lucrări de investiţii prin fond forestier.

„Am solicitat ministrului Energiei, Andrei Gerea, să-şi delege reprezentanţi să vină la discuţii privind reluarea lucrărilor la magistrala de gaz Pojorâta-Vatra Dornei”, a spus Nechifor care a menţionat că i s-a răspuns că va fi trimisă o echipă cu care se va face şi deplasarea în teren.

Catalin Nechifor

Lucrările la conducta magistrală Frasin-Vatra Dornei, pe tronsonul Pojorâta – Vatra Dornei, de 33 de kilometri au fost începute de Transgzaz în anul 2003 şi s-a lucrat pe o distanţă de 9,2 kilometri.

Punerea în funcţiune a unei centrale de cogenerare pe bază de gaz natural construită în Vatra Dornei şi care este în conservare întrucât municipiul nu este încă racordat la reţeaua de gaz natural depinde de această conductă  magistrală de gaz natural.

Gradul de racordare la sistemul centralizat în Vatra Dornei este de 75 la sută, căldura fiind livrată în prezent de la o centrală ce foloseşte drept combustibil rumeguşul, dar este necesară şi a doua centrală care să funcţioneze cu gaz natural.

În municipiile Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi şi oraşele Gura Humorului şi Siret au fost  construite prin proiectul “Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene” centrale termice de cogenerare şi reţele de termoficare.

Acest proiect prevedea construcţia unor reţele magistrale de gaze naturale în 61 de localităţi din judeţ cu un credit de 86,3 milioane de euro.

În ceea ce priveşte componenta de gaz natural a proiectului judeţean, trebuiau executaţi circa 360 de kilometri de conductă magistrală în tot judeţul, dar s-au executat doar 101 kilometri, reţeaua construită prin credit fiind preluată gratuit de Transgaz în 2009, care s-a angajat să continue lucrările prevăzute în proiect.

Mai multe localităţi sucevene au de plătit creditul deşi nu au beneficiat de investiţii şi sunt şanse reduse ca aceste localităţi să beneficieze de gaz natural.

Consiliul Judeţean Suceava, împreună cu alte 61 de localităţi au contractat în 2004 un împrumut în valoare de 86,3 milioane de euro de la Deutsche Bank London pentru realizarea programului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava” cu perioadă de rambursare de 20 de ani şi perioadă de graţie de 5 ani, cu dobândă de 3,975% la care se adaugă Euribor la şase luni.

Primarii suceveni din cele 61 de localităţi asociate în proiectul judeţean de utilităţi vor ca MFP să preia creditul întrucât nu au forţă financiară să-l plătească ratele şi dobânzile şi nici nu beneficiază de investiţiile prevăzute.

Până în prezent s-au achitat aproape 73 de milioane de euro din credit, din care rate de circa 21 de milioane de euro şi dobânzi de circa 51 de milioane de euro.