„Salvatorul” Spitalului Vechi aspru criticat de autoritati

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu a declarat joi, în cadrul unei conferinte de presa ca directorul Complexului Muzeal „Bucovina” Suceava (CMB), Emil Ursu se erijeaza în salvatorul cladirii Spitalului Vechi, dupa ce, nu a facut nimic pentru clasarea acestuia ca monument istoric, cât a fost sef al Directiei pentru Cultura Suceava, în mandatul trecut. Ion Lungu l-a acuzat pe directorul CMB ca este „reprezentant al grupurilor de interese al celor care vor sa construiasca un supermarket în curtea Spitalului Judetean”. „Stiu ceea ce spun iar daca va fi nevoie voi spune concret despre ceea ce este vorba” a acuzat seful administratiei locale sucevene, care si-a aratat nemultumirea si pentru faptul ca, în presa locala, acum ASP Suceava „are de obiectat asupra amplasarii noului spital de urgenta”. „Noi am propus trei locatii pentru noul spital iar cea care a decis a fost conducerea ASP de la acea vreme. Ma voi bate pâna la capat ca sa avem un spital cu servicii de calitate în municipiu” a afirmat primatul Sucevei.

„Se pare ca deranjam multe interese. Interesul de grup se pune înaintea intereselor publice” a declarat Ion Lungu.   

Conducerea Complexului Muzeal Bucovina a anuntat ca a facut demersuri pentru ca pavilioanele

Emil Ursu a explicat ca nu poate fi pusa în discutie necesitatea construirii noului spital de urgenta însa intentia de demolare a pavilioanelor Spitalului Vechi a facut sa apara numeroase semnale de alarma din partea unor oameni de cultura care sustin ideea mentinerii acestor cladiri. Acesta a subliniat ca, în conditiile în care arhitectura cladirilor vechi ale spitalului este „intim legata de istoria culturii sucevene”, institutia pe care o conduce considera oportuna clasarea acestui complex ca fiind monument istoric de categoria B. Spitalul Vechi – Krankenhaus sau Casa Publica Generala a bolnavilor din Suceava a fost construita în perioada 1891- 1903 când primar al Sucevei era Franz Ritter von Des Loges.
Cladirea principala si cele patru pavilioane ale spitalului vechi adaposteau 14 saloane cu o capacitate de 70 de paturi, o sala de operatii, patru sali ale medicilor si personalului, o camera mortuara, laboratoare si magazii.

Si prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a declarat, joi, ca este surprinzatoare declaratia directorului CMB aratând ca potrivit noilor norme în domeniu, doar proprietarul cladirii poate solicita clasarea, proprietarul fiind Consiliul Judetean si nu Complexul Muzeal Bucovina.

Orest Onofrei a spus ca prin aceasta declaratie, Emil Ursu s-a pus într-o postura neplacuta, de piedica în calea construirii unui nou spital de urgenta.

„Eu credeam ca va propune ca solutie ca o parte din cladirea veche sa fie inclusa în proiectul noului spital si acolo sa fie amenajat un muzeu al medicinii în judet”, a spus Orest Onofrei care considera ca nu orice cladire ce are peste o suta de ani vechime poate fi monument istoric.

 

Pe de alta parte, joi, într-un comunicat de presa, directorul Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) Suceava, Odette Nicolae, a aratat ca în luna aprilie 2007, Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Suceava a avizat favorabil documentatia de plan urbanistic de detaliu aferenta viitorului Spital judetean de urgenta si îsi exprima îndoiala ca dupa sase luni va raspunde în alt mod solicitarii directorului CMB .

 „Regret faptul ca solutia aleasa privind locatia viitorului Spital Judetean de Urgenta nu este una dintre cele mai fericite cu putinta. Din pacate, nu s-a judecat corect acum un an de zile, când se putea gasi un alt amplasament. Acum nu mai exista cale de întoarcere si trebuie sa alegem din doua rele pe cel mai mic” sustine Odette Nicolae care crede ca raul cel mare ar fi acela ca judetul Suceava sa piarda acest proiect.

Odette Nicolae solicita totodata colegilor medici care înca se mai straduiesc sa obstructioneze acest proiect „sa încerce sa îsi orienteze eforturile catre asigurarea unei calitati corespunzatoare a actului medical, pentru care au toate abilitatile profesionale si manageriale necesare” si sa priveasca ceva mai departe decât în propria „patratica”.