Asociaţia Biosilva cere CJ Suceava un plan de reconstrucţie ecologică a Vârfului Mestecăniş şi noi soluţii pentru SIMD

Asociaţia Biosilva a cerut, marţi, Consiliului Județean (CJ) Suceava să prezinte de urgență un plan de reconstrucție ecologică a Vârfului Mestecăniș și să propună noi soluții pentru implementarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Suceava

groapa mestecaniş

Asociația Biosilva, cu sediul în localitatea botoşăneană Şendriceni, solicită Consiliului Județean Suceava să prezinte un plan de reconstrucție ecologică a Vârfului Mestecăniș – grav afectat de construcția “depozitului ecologic de deșeuri” și să propună noi soluții pentru implementarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Suceava asumat prin proiectul finanțat prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu în valoare de 64.032.524 milioane euro, se arată într-un comunicat semnat de preşedintele asociaţiei, Florin Grădinariu.

„În urma deciziei definitive a Curții de Apel Cluj de a anula hotărârea prin care Consiliul Local Pojorata a pus la dispoziție Consiliului Județean Suceava terenul de 9 hectare pentru construcția gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș, Asociația Biosilva consideră că lucrările de contrucție a depozitului de deșeuri trebuie să înceteze de urgență și că se impune organizarea unei dezbateri publice pentru găsirea de noi soluții pentru gestionarea deșeurilor din județul Suceava la care să participe reprezentanții Consiliului Județean Suceava, ai Agenției pentru Protecția Mediului, ai Direcției de Sănătate Publică și ai altor instituții implicate, specialiști în domeniul mediului, precum și reprezentanții ONG-urilor de mediu și cetățeni din județul Suceava”, se arată în comunicat.

Totodată, asociaţia consideră că este absolut necesar ca cei care au aprobat și au decis că aplasarea gropii de gunoi în Vârful Mestecăniș este o soluție corectă, să răspundă public în fața cetățenilor care au ieșit în stradă în vara anului 2015 pentru stoparea construcției acestei gropi de gunoi și care au semnat petiții în acest sens, dar și în fața oamenilor legii care ar trebui să se autosesizeze și să verifice dacă în acest caz nu s-au comis infracțiuni, având în vedere că cea mai mare parte a banilor publici primiți pentru implementarea proiectului Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Suceava finanțat prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu au fost cheltuiți fără rost.

 

„Asociația Biosilva a susținut inițiativa cetățenilor din Comuna Pojorâta de a opri construcția unei gropi de gunoi în Vârful Mestecăniș și a organizat în luna mai a anului trecut o dezbatere publică în Suceava cu tema “Depozitul ecologic de deșeuri Pojorâta – Proiect de succes sau dezastru ecologic?” la care au fost prezenți președintele Consiliului Județean Suceava – Cătălin Nechifor, directorul Agenției de Protecție a Mediului – Vasile Oșean, șeful Direcției de Sănătate Publică Suceava – Abitei Ludovic, reprezentantul localnicilor din Valea Putnei –Aristide Maxim și reprezentanți ai ONG-urilor de mediu, iar ulterior a inițiat PETIȚIA PENTRU STOPAREA GROPII DE GUNOI DIN PASUL MESTECĂNIȘ care a adunat peste 2000 de semnături”, se menţionează în comunicat.

Totodată, se reaminteşte că în data de 5 iunie 2015, de ziua Mondială a Mediului, peste 500 de cetățeni au participat la un protest împotriva contrucției gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș pichetând sediul Consiliului Județean și cel al Agenției de Protecție a Mediului din municipiul Suceava.

Florin Grădinariu subliniază că, împreună cu alte organizații de mediu din România, Asociația Biosilva a depus la Consiliul Județean Suceava un set de soluții menite să îmbunătăţească, în mod real, sistemul actual de gestionare al deşeurilor, încă nefuncţional, în vederea limitării la minim utilizarea depozitului de deşeuri amplasat în comuna Pojorâta, Pasul Mestecăniş.

El arată că între măsurile propuse este cel de stabillire a unor ţinte cantitative pe termen scurt (5 ani) şi mediu (până la 10 ani), cu  30% reducere a generării de deşeuri până în 2020, respectiv 50% până în 2025 ; 50% redirectare de la rampa a deşeurilor până în 2020, 80% până în 2025 ţinând cont că peste 200 de oraşe europene au reuşit să atingă ţinta de 80% redirectare de la rampă, prin soluţiile prezentate mai jos, in perioade cuprinse intre doi şi 15 ani.

O altă măsură este separarea deşeurilor şi asimilabile la sursă pe trei tipuri de deşeuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală (pentru eliminare prin depozitare), nu în două fracţii (uscată şi umedă), aşa cum prevede actualul sistem, dar şi colectarea deşeurilor prin organizarea unui program de ridicare separată a deşeurilor, pe categorii, după modelul: miercuri, vineri și duminică – deşeuri biodegradabile; luni şi joi – deşeuri reciclabile, marţi şi sâmbătă – fracţia reziduală. Deşeurile sanitare, scutecele şi alte produse de igienă vor fi colectate alături de fracţia reziduală.

Asociaţia consideră că implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cât-arunci” ceea ce va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea deşeurilor reziduale.

„În cazul unui sistem format din trei componente (reciclabil, compostabil, rezidual) deşeurile reciclabile şi cele compostabile ar putea fi ridicate gratuit, însă pentru deşeurile reziduale se plăteşte suplimentar. Deşeurile reciclabile şi compostabile, care nu sunt colectate corect, ci amestecat, vor trebui plătite la fel ca fracţia reziduală. În Slovenia, sistemul PAYT a fost implementat astfel: locuitorii oraşului erau încurajaţi să aducă materialele reciclabile colectate separat, direct la un centru de colectare. Aici deşeurile erau cântărite, iar locuitorii erau răsplătiţi în puncte care se deduceau din factura lunară de salubrizare. În prezent, prin acest sistem se colectează aproximativ 30 de tone pe an, fără să fie nevoie de implicarea operatorilor de salubritate”, susţine semnatarul comunicatului.

Alte măsuri prevăd compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, atât în zona urbană, cât şi în cea rurală, program de asistentă gratuită pentru educaţia cetăţenilor cu linie verde de apel telefonic gratuit, ateliere, seminarii susţinute de experţi, materiale informative şi expertiză din partea ONG-urilor locale sau din domeniu şi înfiinţarea unui centru comunitar de Reutilizare, Reparare şi Deconstrucţie, care poate aduce beneficii financiare considerabile primăriilor şi cetăţenilor prin reintroducerea în sistem a unor materiale şi resurse care altfel ar ajunge la rampa de deşeuri.

Astfel, cetăţenii ar putea dona aici produse, materiale de care nu mai au nevoie, iar acestea ar fi reparate şi revândute la preţuri accesibile. Totodată, centrele vor colecta unelte, mobilă şi alte obiecte de la proprietari sau din clădiri vechi.

„În Europa, există cel mai mare ecoparc din lume, în Gothenburg, Suedia. Kretsloppsarken este exemplul perfect de aplicare practică a ierarhiei “zero deşeuri”. Localnicii sunt educaţi în privinţa prevenţiei generării deşeurilor; reintroduce în sistem tot ceea ce poate fi refolosit dăruind o nouă viaţa deşeurilor şi sortează în scopul reciclării tot ceea ce nu poate fi reparat şi refolosit. Centrul de “minerit urban” Kretsloppsarken produce 1.2 milioane de euro/anual în beneficiul municipalităţii Gothenburg”, se mai arată în comunicat.

Asociația Biosilva consideră că este vital să fie îmbunătățită transparența decizională cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Suceava pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient decât s-a derulat până acum şi să poată fi efectiv implementat, iar deciziile de până acum să fie asumate de cei care le-au luat și să fie corectate prin soluții viabile implementate cu succes în alte țări europene, şi nu numai, cu impact pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung asupra sănătăţii cetăţenilor, economiei locale şi a mediului înconjurător, a conchis Florin Grădinariu.(N.B.)