Documente şi înscrisuri ridicate de poliţişti de la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc privind un studiu clinic

Mai multe documente şi înscrisuri au fost ridicate, marţi, de la Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc într-o amplă acţiune desfăşurată în 31 de unităţi sanitare din 16 judeţe,  coordonată de Direcţia de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IGPR şi de procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

spital psihiatrie campulung moldovenesc

Potrivit unui comunicat de presă al IGPR, în cursul zilei de marţi, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române şi a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, polițiștii au efectuat 26 de percheziţii la cabinetele unor medici cercetaţi pentru luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale.

Sursa citată precizează că perchezițiile au fost efectuate la mai multe unităţi sanitare din Bucureşti şi din judeţele Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, unde îşi desfăşoară activitatea cei în cauză, precum şi la sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor.

Totodată,  au fost ridicate înscrisuri şi probe de la 31 de unităţi sanitare aflate pe raza judeţelor Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.

La Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc au fost ridicate, marţi, de către poliţişti mai multe documente şi înscrisuri, după cum a precizat managerul unităţii, medicul psihiatru Lucian Paziuc.

Paziuc a declarat pentru NewsBucovina că au fost puse la dispoziţia poliţiştilor mai multe documente în legătură cu un studiu clinic efectuat de unitatea câmpulungeană pentru o firmă de renume.

El a explicat că Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc a fost unul dintre centrele din ţară incluse într-un studiu efectuat în anul 2015, durata studiului fiind de 19 săptămâni pentru fiecare dintre cei zece pacienţi înrolaţi în studiu.

Medicul sucevean a spus că studiul a vizat efectul acidulului acetil salicilic (“aspirinei”) versus placebo alături de tratamentul cu medicamente antipsihotice .

Paziuc a precizat că studiul s-a realizat prin metoda de testare comparativă “dublu-orb”, ce presupune administrarea medicamentului respectiv şi a unui tratament placebo.

Directorul Spitalului de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc a arătat că firma pentru care s-a realizat studiul este una “de renume” despre care crede “că nu ar pune în pericol viaţa pacienţilor”, mai ales că medicamentul utilizat este unul cunoscut de foarte mult timp şi este folosit frecvent în tratamentul unor afecţiuni precum cele cardiologice sau cerebro-vasculare.

“Din punctul meu de vedere nu văd de ce în alte ţări se pot efectua studii clinice şi la noi e o problemă, mai ales că nu este vorba de o moleculă nouă, ci de un medicament foarte cunoscut şi sigur”, a mai spus Paziuc.

El a afirmat că în cazul tuturor celor zece pacienţi incluşi în studiu există consimţământul consemnat, opt dintre aceştia finalizând acest studiu, iar doi s-au retras.

Potrivit comunicatului IGPR, din cercetări a reieșit că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar ar fi derulat studii clinice cu încălcarea prevederilor legale, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei (medicamente folosite în special pentru tratarea unor boli mentale).

„Astfel, medicii incluşi în derularea de studii clinice ar fi falsificat întreaga documentaţie de evaluare a pacienţilor – subiecţi, fie prin falsificarea consimţământului de participare la studiu acordat de către pacient sau de către aparţinătorii acestuia, fie prin consemnarea în fişele de evaluare sau foile de observaţii a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia. Medicii ar fi inclus în studiu persoane care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental sau nu ar fi administrat medicamentul pacientului, în realitate. Ulterior, medicii ar fi prezentat către sponsorul comanda studiul, respectiv societăţile percheziţionate, documentele necesare avizării şi aprobării punerii pe piaţă a respectivelor medicamente ce au făcut obiectul studiului clinic”, se mai precizează în comunicatul IGPR.

 

(Liliana Bujdei)