Adio sedentarism?!

Cam asta ar vrea sa spuna Parlamentul European care a recomandat tarilor membre ale Uniunii Europene sa introduca în programa scolara minim trei ore de educatie fizica pe saptamâna, având în vedere cresterea îngrijoratoare a numarului de copii obezi. Decizia trebuie impusa si în România, în cel mai scurt timp.

Pe aceasta tema, europarlamentara Mihaela Popa i-a  trimis o scrisoare deschisa ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei, prin care îi  cere sa includa în proiectul pachetului de legi pentru învatamântul prescolar prevederile forului comunitar. Ministrul a promis ca îi va raspunde tot printr-o scrisoare, numai ca pâna la aceasta ora nu a aparut un raspuns oficial în chestiune.

Prezenta la Suceava, cu prilejul dezbaterilor pe marginea pachetului de legi ale Educatiei, dna Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în MECT, a declarat ca în prezent se lucreaza la o noua programa scolara si la curriculum:  „Noi trebuie sa revizuim programa scolara si curricula, fiindca nu poti sa introduci 3 ore de sport fara sa le iei de la alta disciplina, din trunchiul comun sau de la optionale. Pe aceasta tema sunt multe discutii si în alte tari, nu numai la noi. Sa vedem cum descongestionam materia, sa nu mai fie chinuitor programul  pentru elevi si parinti;  sa vedem cum sa facem ca elevul sa aiba cele 5 ore pe zi. Trebuie sa stabilim care vor fi materiile de la care vom rupe orele. S-au  format comisii judetene care lucreaza la programa scolara si am trimis propunerile Comisiei nationale de sport pentru elaborarea unei noi programe scolare. Sper ca, în acest an scolar, clasele I-VIII sa beneficieze de «perierea» programei scolare si de modificarea curriculum-ului, iar în anul scolar 2008-2009 sa ne ocupam de licee si de SAM”. Asa ca nici reprezentanta ministerului nu a dat un raspuns ferm legat de introducerea celor 3 ore de sport în învatamântul românesc.

În vara lui 2007, ministrul Educatiei a dat un ordin de aprobare a  protocolului privind „asigurarea cadrului de colaborare în vederea dezvoltarii comune si functionarii performante a sistemului national de educatie fizica si sport”, aparut în  Monitorul Oficial din 31 august anul trecut. În protocol se precizeaza, într-adevar, un minim de 3 ore de educatie fizica si sport saptamânal, dintre care doar 1-2 ore cuprinse în planul de învatamânt, o ora de ansamblu sportiv – prevedere care exista si înainte – si 2 ore de pregatire a formatiunilor sportive care participa la competitii scolare.

Asadar, Uniunea Europeana s-a saturat de sedentarismul tinerilor si, încet-încet, educatia din tara noastra ar urma sa revina la forma dinaintea asa-zisei reforme.

În opinia inspectorului scolar de educatie fizica si sport de la ISJ Suceava, prof. Gheorghe Coman, ministrul va face referire la acest protocol când va da raspunsul europarlamentarei Mihaela Popa. Pâna una alta, Coman spune ca introducerea orelor în plus pentru pregatirea formatiilor este foarte binevenita, dar nu a putut fi aplicata în acest an scolar, fiind stipulata prea târziu. Si nici nu va putea fi pusa în practica atâta vreme cât nu se va preciza cadrul legal prin care sa se asigure finantare profesorilor.  „Nu exista o reglementare care sa ne dea girul sa se dea câte ore se cer si sa fie platite si nici bani la buget pentru asa ceva. Ministerul nu a alocat bani în plus pentru asta, cel putin pâna acum”, a spus Coman.  

„Europa ne învata ca sportul trebuie sa fie o disciplina importanta pentru sanatatea elevilor, ceea ce se stia si la noi, atâta vreme cât profesorii si copiii sunt interesati de el,  în pofida unei baze materiale precare”, sustine prof. Gheorghe Coman.  În judetul Suceava sunt rezultate excelente la competitii nationale sportive, inclusiv olimpiade,  iar  ora de sport «se face cum trebuie», cea mai mare  nevoie fiind de  sali de sport, fiindca la multe scoli, în special din mediul rural, orele de educatie fizica se desfasoara în sali cu chirie, în sali de clasa sau pe holurile unitatilor.

În judetul Suceava exista în prezent maxim 50 sali de sport, spune Coman, în contextul în care avem 236 scoli cu personalitate juridica, nemaivorbind ca pe lânga ele functioneaza o sumedenie de scoli mai mici. La Udesti, de pilda, la  scoala din centru exista o sala de sport improvizata într-un fost atelier, dar pe lânga aceasta scoala mai sunt înca 10 „scolite” ai caror elevi trebuie sa faca si ei sport undeva. La Dolhasca, sala de sport a grupului scolar este amenajata într-o sala de clasa de la gradinita, pe care profesorii au amenajat-o cum au putut, dar exista riscul sa fie scosi si de acolo. Si la Grupul Scolar „Andronic  Motrescu” din Radauti, care nu avea prevazuta sala de sport, s-a gasit solutia amenajarii ei într-o sala de clasa mai mare. „Profesorii sunt nevoiti sa improvizeze salile de sport în foste sali de clasa, unde fac un minim de dotari, sau pe holuri.  Marea majoritate sunt interesati si inimosi. Mai sunt unii care cedeaza când vad ca nu sunt sprijiniti. Directorul spune nu, primarul la fel. Primavara si vara nu sunt probleme, orele de sport se fac pe terenurile de afara,  care în mediul rural sunt cu iarba. Perioada critica este de la 1 decembrie pâna la 15 martie. Cu toate acestea, toti profesorii de sport realizeaza toate sarcinile programei, fiindca acesti copii de gimnaziu vor merge la licee, unde se cere mai mult, si trebuie sa faca fata cerintelor”.  

Nici scolile din orase nu stau cu mult mai bine în privinta salilor de sport,  chiar multe licee nefiind prevazute din start cu sala de sport. Cum ar fi CN „Spiru Haret”, unde sportul se face într-o sala de clasa, sau  Colegiul Industrial „Samuil Isopescul”, care are o sala improvizata la subsol. Bizar este faptul ca în judet s-au construit sali de sport prin Programul Nastase, dotate cu tot ce trebuie, dar nu elevii beneficiaza de ele, pentru ca acestea sunt prea departe de scoli, a  spus inspectorul ISJ: „La Radauti s-a construit o sala de sport pentru grupul scolar, dar a ramas a primariei, nu era la îndemâna niciunei scoli. Acum acolo mai fac sport echipele scolare, în rest se închiriaza pentru diverse activitati.  Si la Vatra Dornei s-a construit sala departe si a ramas a primariei. Ideea initiala a fost sa fie sali pentru educatie fizica scolara.  Si la Siret este mai departe, fiind folosita de clasele de liceu, dar destul de greu, fiind la 1,5 km de scoala”. Exista în judet si primarii care s-au preocupat în mod special de sportul copiilor si nu au asteptat programele ministeriale, cum ar fi Fundu Moldovei, cu cele 3 sate, fiecare având o sala de sport functionala, cu încalzire centrala. „Scolile si primariile sunt deschise în proportie de 65% fata de ideea de a se face sport. Mai sunt si care foarte usor vorbesc despre lipsa fondurilor, dar cu eforturi s-ar gasi. E inadmisibil sa faci ora de sport pe un  teren cu asfaltul spart”.  În privinta dotarilor, însa, nu exista reprosuri, asigura Coman:  „S-au dat în ultimii ani bani pentru dotari la educatie fizica si sport cât nu s-au dat niciodata în istoria învatamântului. Au saltele, mingi, iar echipele au echipament sportiv”.

Secretarul de stat Zvetlana Preoteasa a precizat ca Guvernul a promis pentru 2008 ca va construi câte un campus scolar sportiv si  un bazin de înot în fiecare judet, precum  si sali de gimnastica. „În 2008 intentionam sa construim sali de sport  pentru scolile din orase care nu au fost prevazute cu astfel de sali, iar din toamna în scolile din mediul rural, unde este o mare problema”, a spus Preoteasa.  

Nu se poate spune ca ministerul de resort nu a avut bune intentii în ce priveste aceasta disciplina (despre care Coman a precizat ca a fost foarte vitregita pe timpul lui Ceausescu), introducând anul trecut profesori calificati de sport la clasele primare, ore care intrau în atributia învatatorilor. Pentru ca legea a venit cam pripit,  nu toate posturile au putut fi scoase la titularizare,  nici în  alte etape ale miscarii de personal (pretrasnfer si transfer). Astfel, ministerul a revenit, precizând ca pot tine aceste ore, în acest an scolar, si institutorii. În judet au fost peste 160 astfel de posturi la clasele I-IV, dar „nici gând sa fie ocupate toate posturile de catre profesori de sport”, spune dl Coman. „S-a plecat la 1 septembrie cu o neclaritate în aplicarea legii, de aceea legea s-a aplicat asa si asa. Orele nefiind prevazute de la început, profesorii n-au putut opta pentru posturi. Acum, marea majoritate a acestor ore sunt predate de învatatori. Am fost foarte mult pe teren la clasele mici, în legatura cu orele de sport. Nu s-a putut din punct de vedere al încadrarilor sa fie cuprinse cu profesori toate orele de clasele I-IV. Sunt profesori care au 30 de ore si nu pot face înca 12 la I-IV. Nu pot sa le faca si nu se lacomesc sa ia orele numai ca sa primeasca bani. La Zvoristea, de pilda, sunt doi profesori de sport calificati, dar nu au luat ore la I-IV. Le face învatatoarea. În noua lege a învatamântului, profesorul de educatie fizica face echipa cu învatatorul, care cunoaste mai bine copilul”. Cu toate problemele legate de aceasta disciplina, care caleste organismul si îl pregateste pentru viata,  concluzionând, dl Coman spune ca, în proportie de 80%, elevii sunt angrenati în activitati sportive la ore si în afara lor. Dar mai exista elevi care fug de la ora de sport, fiindca asa vor, sau uita echipamentul acasa si nu se duc la ora. Înca multi altii care „se scutesc medical”, dar sunt si medici care dau cu prea multa usurinta certificatul, e de parere dl Coman.
 

În acest sens, presedintele Comisiei pentru Învatamânt, Stiinta, Tineret si Sport din Camera Deputatilor, Lia Olguta Vasilescu, a solicitat de curând verificarea scutirilor medicale date elevilor pentru orele de sport. Ea si-a motivat solicitarea prin faptul ca foarte multi dintre elevi au ajuns sa nu mai faca nici macar o ora de sport pe saptamâna. Potrivit Liei Olguta Vasilescu, principalii vinovati pentru aceasta situatie sunt chiar medicii care elibereaza pe banda rulanta scutiri medicale ce pun în pericol dezvoltarea armonioasa a copilului, desi studiile arata ca a crescut îngrijorator numarul celor care au probleme cu coloana, cu inima, precum si a celor obezi.
“Propunerea mea este sa se semneze un protocol între Ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Ministrul Sanatatii Publice, în care sa se prevada expres instituirea unei comisii care sa verifice periodic daca se justifica sau nu scutirile medicale eliberate de doctori pentru orele de sport si sa se stabileasca masuri împotriva cadrelor medicale care nu fac altceva decât sa puna în pericol sanatatea si dezvoltarea armonioasa a copilului. Se va constata, asa cum am constatat si eu, ca pentru o banala raceala se da scutire de trei saptamâni”, a spus Lia Olguta Vasilescu. Ea a dat drept exemplu sistemul de învatamânt din Turcia, unde chiar si în scolile particulare este obligatorie o ora de sport pe zi la jumatatea orelor de curs, astfel încât elevii sa se poata destinde dupa cursurile cu un grad mare de dificultate si sa fie pregatiti pentru celelalte materii.

„Culmea este ca, la unele licee, în anii anteriori au existat elevi care au facut în patru ani doar 40% din orele de sport, iar la Bacalaureat au ales educatia fizica în detrimentul altor materii”, a precizat un cadru didactic.

O alta problema de care se vor lovi reprezentantii ministerului de resort este mentalitatea paguboasa a unor profesori care prefera sa transforme ora de sport în ora de româna sau matematica, situatie des întâlnita la clasele I-IV, iar altii nu au harul de a-i atrage pe elevi spre aceasta disciplina.

Exista profesori mai „rigizi”, care nu stiu sa-si atraga elevii la sala de sport, îngrosând astfel rândul sedentaristilor: „Sedentarismul  este cauzat atât de atitudinea unor profesori, dar si a parintilor. Sunt profesori rigizi si militarosi în abordarea copiilor si a sarcinilor ce trebuie realizate la ore. Le impun sarcini prea grele si nu le individualizeaza în functie de copil.  Sunt profesori corecti din punct de vedere al meseriei, dar rigizi în a întelege capacitatea de mobilitate a elevilor, starea de moment, apelând la note slabe, constrângeri. Sunt destui astfel de profesori, mai ales printre cei în vârsta. În ce-i priveste pe parinti, sunt unii care nu-si lasa copiii la sport, dorind sa-i protejeze de accidente sau sa aiba mai mult timp pentru învatat, sa-si pregateasca examenele, ori sunt convinsi de copiii mai comozi” a încheiat Coman.