Sinagoga Gah din municipiul Suceava intră în circuitul turistic. Cursuri opționale de Istoria evreilor și Holocaust ar putea fi organizate în această sinagogă

Sinagoga Gah din municipiul Suceava, recent reabilitată cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi al Primăriei Suceava, va putea fi vizitată după data de 15 octombrie 2016, în clădire fiind organizată şi o expoziţie foto-documentară ce ilustrează istoria evreilor din această zonă şi o expoziţie de comemorare a Holocaustului.sinagoga-templu-2

 

Preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava, profesorul Sorin Golda, a declarat, marţi, pentru NewsBucovina că lucrările de reabilitare a interiorului Sinagogii Gah s-au realizat cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România prin Fundaţia Caritatea, iar lucrările la faţada clădirii şi anexe s-au efectuat cu sprijinul Primăriei Suceava, care a alocat fonduri de aproximativ 20 000 de euro.

Golda a spus că în cadrul lucrărilor de reabilitare a fost consolidată fundaţia clădirii, a fost schimbată podeaua în interiorul clădirii, s-a montat o instalaţie termică nouă, a fost schimbată tâmplăria şi a fost reabilitată faţada sinagogii.

El a subliniat că ultima reabilitare a clădirii Sinagogii Gah din Suceava s-a realizat în anul 1980.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava a precizat  că în clădirea Sinagogii Gah a fost amenajată o expoziţie foto-documentară, ce ilustrează istoria evreilor în această regiune, dar şi o expoziţie de comemorare a Holocaustului.

Golda a spus că această comunitate va propune Consiliului Judeţean Suceava un proiect de parteneriat pentru organizarea unui mini-muzeu la etajul Sinagogii din Suceava, în care să fie expuse documente vechi, obiecte de cult evreieşti, cărţi şi calendare vechi, fotografii care ilustrează viaţa şi istoria evreilor pe aceste meleaguri.sinagoga-templu-3

El a precizat că montarea unei instalaţii termice în Sinagoga Gah va permite vizitarea acestui obiectiv istoric important al municipiului pe parcursul întregului an, clădirea urmând să fie deschisă pentru vizitare după data de 15 octombrie 2016, conform unui program ce va fi stabilit în perioada următoare.

Totodată, preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava a subliniat că va propune ca o parte din orele disciplinei opţionale pentru elevii de liceu “Istoria evreilor. Holocaustul” să fie susţinute în Sinagoga din Suceava.

“În programa şcolii româneşti este prins ca disciplină opţională Holocaustul, predată de colegii profesori de istore şi împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi cu şcolile vom încerca să stabilim un program astfel încât o parte din orele atribuite acestei discipline să fie ţinute Sinagogă”, a explicat profesorul sucevean.

Golda a spus că în zilele de 6 şi 7 octombrie 2016 în oraşele Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Suceava, dar şi în localitatea Fundu Moldovei, sunt organizate mai multe manifestări de comemorare a 75 de ani de la începutul deportării evreilor bucovineni în Transnistria.

“De şapte ani, pe 9 octombrie, în fiecare an, Comunitatea Evreiască din Suceava  împreună cu Muzeul Bucovinei şi Biblioteca I.G.Sbiera din Suceava a organizat manifestări de comemorare a Holocaustului transnistrean. Anul acesta, amploarea manifestărilor este mai mare întrucât se împlinesc 75 de ani de la deportarea evreilor din Bucovina”, a menţionat Golda.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava a arătat că, potrivit documentelor, la data de 1 septembrie 1941,  în Suceava trăiau 5074 de evrei, iar după deportare, în luna mai 1942 mai erau în Suceava doar 31 de evrei, în timp ce în septembrie 1941, în  Rădăuţi trăiau  6494 de evrei, iar în luna mai 1942 mai trăiau în acest oraş doar 72 de evrei.

El a precizat că în Câmpulung Moldovenesc erau 6572 de evrei în luna septembrie 1941 şi după deportare au mai rămas doar 76 de evrei.golda

El a spus că la aceste manifestări vor participa 49 de persoane din ţară, între care şi supravieţuitori ai Holocaustului, dar şi rabinul şef al României, Rafael Schaffer, preşedintelele FCER, Aurel Vainer şi vicepreşedintele FCER, Ovidiu Bănescu, preşedintele Comunităţii Evreieşti Iaşi, Abraham Ghiltman, directorul Departamentului Patrimoniu Imobil al FCER, Rudi Marcovici, un reprezentant al Ambasadei Israelului la Bucureşti, dar şi fostul ambasador al României în Israel, Mariana Stoica.

Conform programului manifestărilor de comemorare a 75 de ani de la începutul deportării evreilor bucovineni în Transnistria, pe 6 octombrie, în gările și la sinagogile din Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și Suceava vor fi dezvelite plăci comemorative și vor avea loc ceremonii religioase mozaice, iar în data de  7 octombrie, la Muzeul Bucovinei din Suceava va avea loc un simpozion, organizat de Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, din cadrul FCER,  în cadrul căruia vor avea loc comunicări istorice, va fi vizitată o expoziție pe tema deportărilor în Transnistria,  vor fi prezentate cărțile „Ultima țigară a lui Fondane” și „America de peste pogrom”, semnate de scriitorul ieşean Cătălin Mihuleac şi va fi proiectat un film documentar.

Tot în cursul zilei de vineri este prevăzută vizitarea cimitirului şi sinagogii Siret, dar şi dezvelirea unor plăci comemorative la Gara Burdujeni din Suceava şi la Sinagoga Gah din Suceava, urmate de ceremonii religioase mozaice.

Manifestările de comemorare a 75 de ani de la deportarea evreilor bucovineni în Transnistria sunt organizate de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România- Cultul Mozaic, de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și de Comunitățile Evreilor din Suceava și Rădăuți.

(Liliana Bujdei)