Beijing 2008 (I) » La Atena a inceput totul!

Zilele trec si Jocurile Olimpice se apropie cu repeziciune. Înainte sa ne gândim la viitor si sa le tinem pumnii celor 104 sportivi care ne vor reprezenta la Beijing, printer care si doi suceveni (Cristina Casandra si Alexandru Bodnar), sa aruncam o privire catre trecut. Astazi, catre prima Olimpiada!
Evident, epoca monderna a Jocurilor nu avea unde sa fie deschisa în alta parte decât „acasa”, în Atena. La data de 5 aprilie 1896, pe stadionul Panathenaic, regele Greciei anunta debutul primei Olimpiade, chiar în ziua în care se sarbatoreau 75 de ani de la obtinerea independentei tarii sale.
Totul a început cu un moment solemn, si anume intonarea imnul olimpic, opera compozitorului elen Spiros Samaras, versuri de Costis Palamas. A fost semnalul de start pentru cei 241 de sportivi din 14 tari.

Olimpiada misogina

Numarul de spectatori la ceremonia de deschidere a fost estimat la 80.000 de oameni, un numar mare si pentru zilele noastre. O alta curiozitate este ca proba de maraton – 40 de kilometri – s-a desfasurat pe acelasi traseu pe care soldatul Philipides l-a strabatut cu 2.386 de ani înainte pentru a anunta atenienilor victoria în fata persilor. Cel mai interesant aspect al acestei Olimpiade a fost însa ca, datorita – sau din cauza – traditiei, reprezentantele sexului frumos nu au participat! Stamata Revithi, poreclita Melpomene dupa muza tragediei în mitologia greaca, a tinut sa protesteze, alergând maratonul pe 11 aprilie, a doua zi dupa proba desfasurata de sportivii barbati.

„Elenii au învins Europa, eu am învins întreaga lume!”

Asa cum Korebos a intrat în istorie ca primul campion olimpic în 776 î.d.H., de aceasta data nord-americanul James Connolly a fost cel care a deschis sirul campionilor contemporani, învingând la triplusalt cu performanta de 13,71 metri. Connolly a mai obtinut o medalie de argint la înaltime si una de bronz la lungime. Încântat de aceste reusite, el a telegrafiat familiei „Elenii au învins Europa, eu am învins întreaga lume!”. Student la Harvard, atletul american a fost la un pas de exmatriculare din cauza participarii la Jocurile Olimpice, dar, în 1949, aceeasi prestigioasa institutie i-a acordat titlul de doctor honoris causa! Un alt nord-american, Thomas Burke, s-a impus la 100 si 400 m, fiind singurul concurent care a luat startul, la 100 m, dintr-o pozitie asemanatoare celei de azi, sprijin pe un genunchi.

Doar doi concurenti la 100 m garduri

Australianul Flack a câstigat la 800 si 1.500 m, iar americanul Thomas Curtis s-a impus în finala de la 110 m garduri, la care s-a mai prezentat… doar englezul Granttey! Maghiarul Alfred Hajos a dominat probele de înot, disputate în apele reci ale unui golf de lânga Pireu, la doar 13 grade Celsius. Grecii au replicat prin Aristis Konstantinidis, primul la ciclism fond (87 km, pâna la Marathon si înapoi), dupa o cursa dramatica, si, mai ales, prin fondistul Spyridon Louis, în proba de maraton, cel care a devenit un adevarat erou national. Louis nu participase, anterior, decât la o cursa de pregatire, în care s-a clasat pe locul al… 17-lea, si nici dupa Olimpiada n-a mai alergat, retragându-se în satul sau natal si uitând de lume.

Grecii au fost mai multi, americanii mai buni

Deloc surprinzator, mai mult de jumatate din totalul sportivilor înscrisi în concurs au apartinut Greciei. În clasamentul pe medalii însa, primul loc a fost ocupat de SUA, cu 19 medalii (11 aur, 6 argint, 2 bronz). Elenii au obtinut 47 de medalii, dar numai 10 de aur. Trei sportivi germani, Schumann, Weingartner si Flatow, au obtinut tot atâtea medalii de aur cât si grecii, zece, în probele de gimnastica si lupte! Entuziasmati dar si dornici de a se razbuna pe americani, grecii au solicitat ca fiecare editie a Jocurilor Olimpice sa aiba loc în tara lor. Boss-ul Comitetului Olimpic International, Piere de Coubertin, le-a taiat însa elanul din start, invitându-i la editia cu numarul doi, în 1900, la Paris!
Despre aceasta vom vorbi în episodul urmator!