Jandarmeria rurala, la 115 ani de la infiintare

Jandarmeria rurala împlineste 115 ani de la înfiintare. Potrivit comunicatului trimis de purtatorul de cuvânt al IJJ Suceava, capitan Bogdan Cornaci, înfiintarea unei institutii stabile, autoritare si eficiente pentru asigurarea ordinii si linistii publice si pentru respectarea legilor în mediul rural a constituit o preocupare importanta a conducerii politice si militare a României catre sfârsitul secolului al XIX-lea. Partidele politice îsi propusesera ca obiectiv constituirea unei jandarmerii rurale, drept pentru care, în 1885, generalul Radu Mihail, prefectul Politiei Bucurestiului, a fost însarcinat cu elaborarea unui proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga tara, initiativa ramasa nerealizata.

 Daca la 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat actul care a pus bazele legale de organizare si functionare a Jandarmeriei Române, institutia noastra s-a extins, în timp dobândind noi atributii datorita nevoii de ordine si credibilitatii pe care a capatat-o în rândul populatiei. Deoarece structurile specializate existente în anul 1893 nu faceau fata situatiei complexe de pe teren, guvernul conservator condus de Lascar Catargiu prezinta Parlamentului Proiectul Legii asupra Gendarmeriei Rurale, proiect adoptat si promulgat prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893. Publicata în Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893, în art. 1 legea statuta: „Se instituie pentru toata întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurala menit a veghea în comunele rurale la siguranta publica, la mentinerea ordinii si la executarea legilor. Îndeosebi, Gendarmeria este însarcinata cu paza cailor de comunicatie. O supraveghere neîntrerupta si o actiune preventiva constituie esenta serviciului sau.”

      Dupa votarea acestei legi, pentru un timp vor coexista doua structuri de jandarmerie:

    * o jandarmerie a armatei, existenta înca din 1864, organizata pe escadroane de jandarmi si companii de jandarmi pedestri, facând parte din armata permanenta, subordonata nemijlocit Ministerului de Razboi si folosita în Bucuresti si în marile orase;
    * o jandarmerie rurala, organizata pe companii, câte o companie în fiecare judet, subordonata Ministerului de Interne si pusa la dispozitia prefectilor, subprefectilor si primarilor, pentru asigurarea serviciului administrativ în mediul rural.

     Companiile de jandarmi erau subdivizate în sectii de jandarmi (la plasi), iar sectiile – în posturi de jandarmi (la sate), încadrate fiecare cu subofiteri si trupa. Pe raza unui judet, numarul de sectii si posturi de jandarmi oscila în raport de marimea judetului, numarul de comune, densitatea populatiei si puterea economica.

     Prin Legea Jandarmeriei Rurale, se estima ca în cele 32 de judete si 227 resedinte de plasa sa activeze 69 de ofiteri si 1260 de jandarmi, efectiv care trebuia încadrat în decurs de 2 ani. La începutul anului 1896, Jandarmeria rurala avea deja un efectiv de 59 ofiteri si 1040 de jandarmi.

     Recrutarea jandarmilor se facea, pentru ofiteri, din cadrele active ale armatei sau din rezerva, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum si dintre licentiatii în drept sau cu multiple cunostinte juridice. Militarii jandarmi erau recrutati numai dintre cei care aveau cunostinta de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 si 40 de ani, stiau sa scrie si sa socoteasca si aveau o înaltime de minim 1,65 m si o înfatisare placuta.

     Din cadrul legii, rezulta ca scopul principal pentru care a fost creata Jandarmeria Rurala a fost acela de a veghea în comunele rurale la mentinerea ordinii si sigurantei publice si executarea legilor. Aceasta structura a fost creata pentru a îndeplini misiuni stabilite de Ministerul de Interne, de prefecti, de primari (misiuni care vizeaza ordinea publica) si misiuni care sprijina activitatea Ministerului Justitiei si care sprijina aplicarea corecta a legilor. Jandarmii urmau ca, dupa o pregatire speciala, sa îndeplineasca atributii de agenti sau ofiteri de politie judiciara.

     Corp militar de elita, Jandarmeria Rurala a fost prezenta în toate marile evenimente sociale, economice, politice si militare cunoscute în România, aducându-si o importanta contributie la luptele duse de poporul român în Razboiul Balcanic si în cele 2 razboaie mondiale.

     Astfel, în timpul Razboiului Balcanic din 1913, din cei 6865 de jandarmi rurali mobilizati, au încadrat armata operativa un numar de 1138, acestia remarcându-se pe câmpul de lupta printr-o foarte buna pregatire si o disciplina exemplara.

     Dupa mobilizarea din 14.08.1916, Jandarmeria rurala, care avea un efectiv de 9000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizarii si a concentrarii contingentelor chemate sub drapel si a asigurat politia frontului, paza si apararea punctelor de comanda si deplasarea coloanelor. În acelasi timp, i-au revenit misiuni de asigurare a politiei în serviciul comandamentelor de etapa si a serviciului pretoral de anihilare a agenturilor de spionaj,  de asigurare a evacuarii populatiei civile si a autoritatilor române, de paza a lucrarilor de arta.

     Ca urmare a unor reorganizari succesive, pâna în anul 1949, când formatiunile teritoriale ale Jandarmeriei au trecut la Directia Generala a Militiei, pe teritoriul actual al judetului Suceava au functionat subunitati de jandarmerie rurala, astfel:

     – în fostul judet Radauti – sectoare si sectii de jandarmi în localitatile Siret si Vicovul de Sus si posturi de jandarmi în 23 de comune;

      – în vechiul judet Suceava – Legiunea de Jandarmi Suceava cu sectoare în 3 localitati si posturi în 17 comune;

      – în judetul Câmpulung functiona o legiune de jandarmi cu 4 sectoare si 28 de posturi;

      – în judetul Baia este atestata o legiune de jandarmi cu 5 sectoare si 29 de posturi.

      Jandarmeria în mediul rural s-a reconturat începând cu luna august 2003, când s-au înfiintat sectii de jandarmi, posturi si grupe de supraveghere si interventie. Astfel, la nivelul judetului Suceava, atât prin subunitatile special constituite în mai multe comune, cât si prin efectivele sectiilor de jandarmi si ale structurilor mobile, jandarmii suceveni contribuie la asigurarea unui climat de ordine si siguranta publica în localitatile rurale ale judetului.

     Inspectoratul de Jandarmi Judetean Suceava întâmpina acest eveniment important din istoria Jandarmeriei Române printr-o serie de activitati desfasurate sub genericul ,,Aniversarea a 115 ani de la înfiintarea Jandarmeriei Rurale – istoric si fapte”, activitati care au menirea sa pastreze viu trecutul institutiei si sa cinsteasca jandarmii cazuti la datorie.