Nostra Silva: Noul Statut al personalului silvic instituie privilegii în favoarea acestui corp profesional nemaiîntâlnite la nicio profesie din Romȃnia

Nostra Silva consideră că noul Statut al personalului silvic arată ca un contract colectiv de muncă elaborat de sindicate.

„Implementarea acestui statut induce o creştere suplimentară de 18-20% a fondului de salarii al Romsilva, necesitȃnd venituri suplimentare de 10-12% din cifra de afaceri. Unele administrații private prevăd o creştere a tarifelor pentru servicii silvice cu aproape 50%. Aplicarea legii, în forma actuală, ar duce la colapsul economic administrațiilor silvice – atȃt RNP – Romsilva, cȃt şi administrațiile private. Toate costurile vor fi suportate de proprietarii de păduri – Statul Romȃn sau proprietarii privați. La această provocare domnul ministru Costel Alexe a răspuns cu un populism ieftin, ce duce sectorul forestier la răscruce între colapsul economic şi o reformă brutală”, consideră Cătălin Tobescu, vicepreşedinte Nostra Silva şi lider al Comunității Forestierilor Fordaq.

Vă prezentăm poziția Nostra Silva privin adoptarea Legii 234 din 9 decembrie 2019 ce a modificat integral Statutul personalului silvic.

Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul silvicultor Havrici Emanuel-Iuliu, fost şef al Ocolului Silvic Stulpicani din Suceava şi membru PSD, fiind susținut şi de alți 9 parlamentari PSD şi ALDE.

Proiectul avea numeroase carențe, sesizate de Consiliul Legislativ:

  • încălca normele de tehnică legislativă, întrucȃt modifica integral actul normativ de bază: abroga 14 articole din Statutul personalului silvic din 2000 şi le modifica pe toate celelalte;
  • era necesară reformularea expunerii de motive;
  • era obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului Romȃniei, conform art. 111 alin. (1) din Constituția Romȃniei, proiectul avȃnd implicații asupra bugetului de stat;
  • încălca art. 120 alin. (4) din Codul Silvic, care dispune stabilirea indemnizațiilor de grad profesional prin hotărȃre a Guvernului şi nu prin lege;

Deşi avizat negativ de Comisia pentru agricultură şi de Comisia pentru muncă, sau condiționat de respectarea observațiilor Consiliului Legislativ de Comisia Juridică, proiectul este adoptat tacit de Senat la 4 septembrie 2019 în forma propusă de inițiator.

La Camera Deputaților proiectul primeşte aviz negativ de la Comisia pentru mediu şi de la Comisia pentru muncă şi aviz favorabil de la Comisia pentru agricultură şi silvicultură, dar cu 50 de amendamente admise.

Majoritatea amendamentelor admise au fost propuse tot de deputați silvicultori: Ioan Terea (PSD) – fost director al Direcției Silvice Sibiu, Ion Tabugan (PMP, ALDE, Pro Europa şi din nou ALDE…) – fost director al Direcției Silvice Reşița, Tinel Gheorghe (PNL) – cu 3 mandate de parlamentar, fost director al Direcției Silvice Bucureşti.

De remarcat, în aceste amendamente:

  1. introducerea unui privilegiu chiar pentru silvicultorii parlamentari: la art. 30 se stabileşte ca personalul silvic care ocupă o funcție de demnitate publică beneficiază de rezervarea postului pe perioada în care ocupă funcția de demnitate publică.
  • introducerea unei “gratificații” la pensionarea personalului silvic de minim 10 ori salariul brut pe ultima lună de activitate, suportată de angajator.

La 14 octombrie 2019 proiectul este dezbătut în plenul Camerei Deputaților (vezi aici video cu dezbaterea) şi trimis pentru raport suplimentar la Comisia pentru agricultură şi silvicultură.

Doamna Doina Pană, deputat PSD, fost ministru al Pădurilor, a explicat avizul negativ al Comisiei pentru mediu: proiectul nu vine cu măsuri coercitive “pentru cei care nu numai că nu păzesc ca lumea pădurea, dar sunt mȃnă în mȃnă cu hoții din păduri – această formă a proiectului nu rezolvă exact durerea cea mai mare“. Din acest motiv doamna deputat a propus colegilor respingerea proiectului.

Deputatul USR Cristian-Gabriel Seidler sesizează şi el “amendamentul care vorbeşte despre minim 10 salarii brute pe ultima lună” care să fie primite la pensionarea la vȃrstă standard. “La ce altă profesie se mai acordă aşa ceva? Care alt angajator din Romȃnia acordă, prin forța legii, minim 10 salarii brute din ultima lună anterioară pensionării? Este o discriminare evidentă față de toate celelalte profesii!” a mai spus deputatul USR, solicitȃnd retrimiterea proiectului la comisie. Cu 52 de voturi pentru şi 29 împotrivă, proiectul de lege s-a reîntors la comisie.

La 22 octombrie 2019, Comisia pentru agricultură şi silvicultură întocmeşte un raport înlocuitor tot cu 50 de amendamente admise şi 4 respine.

În realitate raportul inițial este în proporție de 99,99% identic cu raportul înlocuitor – singura modificare a fost la art. 46 alin. (5) din proiect: “gratificația” la pensionarea personalului silvic fost scăzută la minim 5 ori salariul brut pe ultima lună de activitate (față de 10 în forma inițială).

La 26 noiembrie 2019 proiectul este dezbătut din nou în plenul Camerei Deputaților. De această dată niciun deputat nu se înscrie nici la dezbateri generale, nici pe articole (vezi aici video cu dezbaterea).

Deputatul USR Popescu Nicolae-Daniel şi-a susținut un amendament respins, tot cu privire la art. 46 alin. (5) din proiect, propunȃnd o gratificație la pensionare egală cu o sumă între 1 şi 5 salarii nete pe ultima lună de activitate, în urma unei evaluării obiective. Amendamentul a fost respins cu 81 de voturi împotrivă.

Textul propus de raportul “înlocuitor” a fost adoptat cu 82 de voturi pentru, 7 împotrivă şi 57 de abțineri.

La 27 noiembrie 2019 proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților cu 232 voturi pentru şi 2 abțineri (vezi aici video cu dezbaterea).

Deputatul Ion Tabugan a ținut să mulțumească colegilor pentru “ziua mare din silvicultura romȃnească“, în care s-a reuşit şi “reducerea vȃrstei de pensionare” şi instituirea unui “salariu onorabil“, punctȃnd înțelegerea tuturor partidelor asupra acestei legi.

Deputatul USR Popescu Nicolae-Daniel a susținut că deşi partidul său a votat legea, Parlamentul “a ratat oportunitatea de a-i proteja pe pădurari în fața abuzurilor venite din partea superiorilor“, pentru că “pădurarii nu au nevoie de protecție doar împotriva hoților de lemne, ci au nevoie de protecție împotriva celor care în fiecare zi îi abuzează (…) corupȃndu-i şi ducȃndu-i pȃnă la punctul în care comit diverse infracțiuni“.

Silvicultorul deputat Terea Ioan (PSD) a recunoscut că la Statut s-a lucrat “împreună cu sindicatele din silvicultură” – practic silvicultorii şi-au făcut propria lege!

Domna deputat Doina Pană (PSD) a adus aminte că anterior inițierii pachetului de legi în silvicultură “toți pădurarii erau hoți“, iar forma finală a Statutului personalului silvic vine ca o “recompensă binemeritată, dar nu suficientă” lipsindu-i partea de coerciție.

La 9 decembrie 2019 actul normativ este promulgat de preşedintele Klaus Johannis devenind Legea 234/2019.

Consemnăm principalele privilegii dispuse pentru silvicultori (şi infractori) prin Legea 234/2019:

  1. pot dobȃndi calitatea de personal silvic persoanele care nu au fost condamnate definitiv pentru infracțiuni din domeniul silvic (art. 106 – 114 din Codul silvic). Per a contrariopot dobȃndi calitatea de silvicultor persoanele condamnate pentru orice altă infracțiune, de exemplu pentru fapte de corupție sau omor calificat. Această intenție de ajutorare a infractorilor este evidentă dacă observăm formularea din vechea reglementare (art. 5 alin. 1 lit. d) în vigoare pȃnă la Legea 234/2019 – cel care urma să fie admis în Corpul silvic trebuia “sa nu fi fost condamnat penal pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni“.
  • silvicultura devine loc de mună în condiții speciale şi determină reducerea vârstei standard de pensionare cu 1 an pentru fiecare 5 ani în care s-a exercitat profesia, precum și majorarea punctajelor lunare de pensie (art. 20 alin. 2 şi 3 din Statut).
  • indemnizația de grad profesional și sporul de risc (25% din salariul de bază) reprezintă componente ale drepturilor salariale și se acordă lunar, fiind asigurate de angajator (art. 23 alin. 2 – 5 din Statut).
Simulare salariu pentru un inginer silvic
– salariu                      = 4107 – spor grad profesional        = 1974 – spor risc 25%                = 1027 total brut  = 7108 lei cheltuieli suportate de angajator – salariu brut                  = 7108 – contributie asig. munca 2.25% =  160 total = 7268 lei
  • salariul de bază pentru pădurari va fi mai mare de 1,5 ori față de salariul minim brut pe țară garantat în plată (art. 22 alin. 7 din Statut).
Simulare salariu pentru un pădurar cu 10 ani vechime
– salariu minim – 2230*1.5 ori = 3345 – spor grad profesional = 781 – spor risc 25% = 836 total brut = 4962 cheltuieli suportate de angajator – salariu brut = 4962 – contributie asig. munca 2.25% =  112        total = 5074 lei
  • se menține posibilitatea acordării unor premii anuale de până la 20% din suma salariilor primite în ultimele 12 luni de angajatul premiat (art. 24 alin. 4 din Statut).
  • personalul silvic care nu deține locuință personală în localitatea în care își desfășoară activitatea beneficiază de locuință de serviciu, de protocol sau de intervenție. Dacă acestea nu sunt posibile, beneficiază de o indemnizație lunară neimpozabilă în cuantum de 30% din salariul mediu brut pe economie (procentul reprezină, în 2020, suma de 1628 lei, raportat la art. 15 din Legea nr. 6/2020).
  • rezervarea postului pentru personalul silvic care ocupă funcții de demnitate publică (art. 30 alin. 1 din Statut).
  • 6 metri cubi de lemn fasonat de foc, acordați gratuit, anual – se poate acorda şi echivalent valoric (art. 33 alin. 1 şi 3 din Statut).
  • aceeaşi cantitate de lemn se acordă anual şi pensionarilor care au lucrat 15 ani în silvicultură sau, în caz de deces, soțului supraviețuitor/copiilor aflați în întreținere (art. 33 alin. 5 şi 6 din Statut).
  1. 10 metri cubi lemn de lucru fasonat, o singură dată pe durata derulării contractului de muncă, sau echivalent valoric (art. 34 din Statut).
  1. organizarea anuală, de către angajator, a unor activități de perfecționare a pregătirii profesionale – costurile sunt în răspunderea angajatorului (art. 38 alin. 2 din Statut).
  1. asigurarea gratuită a uniformei şi a însemnelor distinctive sau, în cazul în care nu se asigură, se plăteşte un salariu minim brut (2.230 lei în 2020) – art. 39 alin. 2 şi 3 din Statut.
  1. dotarea personalului de pază cu mijloace de transport şi de comunicații şi cu echipamente de autoapărare şi protecție – suportate integral de angajator (art. 39 alin. 4 din Statut).
  1. o gratificație egală cu de 10 ori salariul brut pe ultima lună de activitate, suportată de angajator, pentru personalul silvic pensionat pentru invaliditate (art. 46 alin. 3 din Statut).
  1. o gratificație egală cu de minimum 5 ori salariul brut pe ultima lună de activitate, suportată de angajator, pentru personalul silvic pensionat la vȃrstă standard (art. 46 alin. 4 din Statut).
  1. asigurare de răspundere profesională, asigurată de angajator, pe toată durata contractului de muncă (art. 46 alin. 5 din Statut).
  1. asigurea asistenței juridice și apărarea în procese, până la pronunțarea soluției definitive, pentru plângeri promovate de terțe persoane în instanțe împotriva personalului silvic – costuri suportate de angajator (art. 46 alin. 6 din Statut). Această prevedere include orice dosare penale sau civile deschise personalului silvic, cu excepția celor inițiate chiar de angajator.
  1. personalul silvic nu răspunde patrimonial pentru pagube cauzate de “cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate” şi nici pentru pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului sau în riscul profesional (art. 46 alin. 8 din Statut).
  1. perioada în care personalul silvic a deținut o funcție eligibilă sau de demnitate publică se consideră vechime în domeniul silviculturii (silvicultorii noştri ajunşi primari sau parlamentari, secretari de stat sau miniştri… deputatul PNL Tinel Gheorghe, după 3 mandate de parlamentar, tocmai a mai cȃştigat 12 ani de vechime în … silvicultură!). Pe aceeaşi perioadă beneficiază de toate drepturile personalului angajat, enumerate mai sus (art. 55 alin. 1 şi 2 din Statut).
  • daunele materiale suferite în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu de personalul silvic sau de membrii familiei se vor suporta de unitățile angajatoare (art. 55 alin. 4 din Statut).
  • la final, bomboana de pe această colivă, de care vor beneficia toți silvicultorii cercetați penal sau trimişi în judecată: a fost abrogat art. 58 din Statutul personalului silvic. Raportat la acest articol, personalul silvic era asimilat funcționarilor publici. Abrogarea acestei prevederi va avea efecte asupra încadrărilor juridice din dosarele penale – personalul silvic nu mai poate fi încadrat la numeroasele infracțiuni de corupție care impun o calitate specială subiectului activ – aceea de funcționar public – şi nici limitele de pedeapsă nu vor fi majorate cu o treime.

Ce ar mai fi de spus în fața acestor privilegii excepționale? Ar fi suficient un … no comment. Mai consemnăm însă, la final, două puncte de vedere:

Statutul personalului silvic arată ca un contract colectiv de muncă elaborat de sindicate. Implementarea acestui statut induce o creştere suplimentară de 18-20% a fondului de salarii al Romsilva, necesitȃnd venituri suplimentare de 10-12% din cifra de afaceri. Unele administrații private prevăd o creştere a tarifelor pentru servicii silvice cu aproape 50%. Aplicarea legii, în forma actuală, ar duce la colapsul economic administrațiilor silvice – atȃt RNP – Romsilva, cȃt şi administrațiile private. Toate costurile vor fi suportate de proprietarii de păduri – Statul Romȃn sau proprietarii privați. La această provocare domnul ministru Costel Alexe a răspuns cu un populism ieftin, ce duce sectorul forestier la răscruce între colapsul economic şi o reformă brutală.” a arătat Cătălin Tobescu, vicepreşedinte Nostra Silva şi lider al Comunității Forestierilor Fordaq.

Silvicultorii actuali spun că se revendică de la o tradiție onorabilă a acestei profesii şi am întȃlnit mulți silvicultori respectabili şi oneşti. Însă noul Statut al personalului silvic, astfel cum a fost modificat la sfȃrşitul anului 2019, nu are nicio legătură cu regulile de organizare ale vechiului corp silvic – a se vedea de exemplu Legea de organizare a corpului silvic din 1923În realitate este o lege ce instituie privilegii în favoarea acestui corp profesional nemaintȃlnite la nicio profesie din Romȃnia şi în discrepanță evidentă cu toate discuțiile din societatea romȃnească cu privire la eliminarea gratificaților, a pensiilor speciale, a regimurilor de salarizare discrimantorii. De exemplu, este incredibil că păgubitul este obligat să plătească avocatul hoțului, al infractorului –  angajatorul (ocolul silvic), al cărui buget este alimentat exclusiv de proprietarul de pădure, va plăti avocatul silvicultorului trimis în judecată pentru furt din proprietatea privată! Statutul personalului silvic este neconstituțional şi este un atentat la proprietatea privată forestieră!” a declarat Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele Nostra Silva – Federația Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din Romȃnia.

loading...