Un barbat din Maritei a incercat sa se sinucida

Deşi se spune că femeile sunt mai vulnerabile şi recurg la gesturi suicidale, în ultima vreme a crescut numărul bărbaţilor ce fac acest lucru. Un asemenea caz s-a înregistrat duminică, aproape de miezul nopţii, când la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean „Sf. Ioan cel Nou” Suceava a fost adus un bărbat care a încercat să-şi pună capăt zilelor. Constantin R, în vârstă de 39 de ani, din Măriţei, a fost diagnosticat cu intoxicaţie acută voluntară cu diazepam, având hipertensiune arterială. Acesta a fost internat în secţia ATI prin Medicală.

La metode mult mai radicale au recurs doi bărbaţi cu un week-end în urmă. Astfel, duminică 5 decembrie, un bărbat s-a sinucis, sub pasarela CFR din Burdujeni, aruncându-se în faţa trenului accelerat 1752 Suceava -Braşov.

Sâmbătă, 4 decembrie, la ora 10, Nelu B., a sesizat poliţia că l-a găsit pe fratele său, Gheorghe B., în vârstă de 39 de ani, din Câmpulung Moldovenesc, spânzurat, cu o curea prinsă de o grindă în garaj.

Potrivit medicului urgentist sucevean Tiberius Brădăţan, începând cu septembrie, tentativele de sinucidere au crescut sensibil, fiind zile în care se înregistrează şi câte patru cazuri de acest gen.

Acesta adaugă că, pe de altă parte, tentativele de sinucidere nu pot fi documentate de medicii care tratează pacientul din punct de vedere fizic, intenţia unei persoane de a-şi lua viaţa fiind stabilită numai în urma unui examen psihiatric. Aşa se explică de ce majoritatea dintre cei care se internează cu diagnosticul de tentativă de sinucidere nu mai figurează cu acest diagnostic şi la externare, făcând ca statisticile privitoare la cei care au recurs la asemenea gesturi extreme să fie mai puţin alarmante.

„După ce trec prin Urgenţe, minorii se internează la Pediatrie, adulţii la Medicină Internă, iar cazurile grave ajung la Anestezie şi Terapie Intensivă. În aceste sectoare se tratează doar faza acută şi se previn eventualele complicaţii. Motivaţia reală nu o poate extrage, însă, decât un psihiatru, în urma consultului, după ce stă de vorbă cu pacientul. De exemplu, la UPU, unde lucrez şi eu, bolnavul, mai ales dacă este şi sub influenţa băuturilor alcoolice, are declaraţii contradictorii, tendinţa de a dramatiza, ceea ce înseamnă că nu poţi să pui bază pe ceea ce spune. Noi, neavând pregătire psihiatrică, nu putem decât să-i oferim un grad de confort psihic, dar nu putem să-l diagnosticăm din punctul ăsta de vedere”, precizează medicul Tiberius Brădăţan.

Medicul se arată îngrijorat nu numai de faptul că cifrele nu s-au modificat în bine în ultima perioadă, ci şi de faptul că s-a lărgit categoria de vârstă a celor predispuşi la sinucidere. Astfel, potrivit urgentistului Tiberiu Brădăţan, în statistici nu se mai regăsesc doar dramele vârstelor fragede, legate de dragoste, sau ale celor bătrâni, legate de disperare, ci şi ale unui segment nou de vârstă.

Este vorba de persoane active, între 30 şi 60 de ani, care nu mai găsesc nici o satisfacţie în a trăi, demoralizate poate şi de anii îndelungaţi de tranziţie.

Imaginaţia celor care încearcă să-şi ia viaţa şi uneori chiar reuşesc nu are limite, aceştia apelând la diverse metode, mai mult sau mai puţin sigure. Printre cazurile oficiale de tentativă de sinucidere înregistrate la Spitalul Judeţean Suceava începând cu ianuarie, două au fost prin spânzurare şi câte unul prin expunerea la fum, foc şi flacără şi respectiv folosirea cuţitului sau a altor obiecte ascuţite. În restul situaţiilor a fost vorba de ingurgitarea de medicamente (de multe ori în combinaţie cu alcool) sau de substanţe chimice, cum ar fi diluant ori pesticide.